Aleksandr Lukaşenko, şah-mat liderilor europeni. Decretul pe care l-a semnat schimbă paradigma pe front

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a semnat un decret care poate schimba paradigma pe front. El a a suspendat participarea Belarusului, cel mai apropiat aliat al Rusiei, la Tratatul Forţelor Armate Convenţionale din Europa (FCE) din 1990.

Acest decret, semnat la 24 mai, a fost publicat miercuri pe site-ul oficial al informaţiilor juridice al acestei foste republici sovietice, care se învecinează atât cu Rusia, cât şi cu Ucriana.

Belarusul nu este angajat în mod direct pe teren în Războiul din Ucraina, însă a permis armatei ruse să invadeze Ucraina, în februarie 2022, de pe teritoriul belarus.

Ce este Tratatul Forţelor Armate Convenţionale

Tratatul limitează efectivele şi echipamentele – tancuri, avioane, artilerie – de la Atlantic la Urali şi prevede schimburi de informaţii şi inspecţii reciproce.

Rusia şi-a suspendat în mod unilateral, în decembrie 2007, particparea la FCE, motivând că tratatul ar fi anacronic şi şi-a motivat decizia prin refuzul ţărilor din Occident semnatare – mai ales al statelor membre NATO – de a ratifica o nouă versiune a tratatului, adoptată în 1999 la Istanbul.

Rusia acuză aceste ţări că au impus drept condiţie a ratificării acestuia respectarea unor acorduri separate privind retragerea ruse trupelor din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova şi din republicile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia.

Tratatul de pace ce putea încheia războiul din Ucraina

Cotidianul german Die Welt susţine că a studiat un document de 17 pagini care ar fi fost tratatul de pace întocmit în luna aprilie 2022, adică la 2 luni distanţă de la izbucnirea războiului din Ucraina.

Sursa amintită susţine că Kievul şi Moscova s-au pus în mare parte de acord asupra condiţiilor încetării războiului.

Die Welt prezintă condiţiile propuse de către Moscova Kievului prin acest acord de pace, şi anume ca Ucraina să adopte o neutralitate permanentă, să renunţe la orice alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO, să se demilitarizeze parţial, să-şi reducă Forţele Terestre de la un milion la 85 000 de militari şi să accepte o menţinere a trupelor ruse în Crimeea, anexată în 2014.

Ucraina a acceptat ”să nu primească, producă sau achizţioneze” niciodată armament nuclear, să nu permită ca armament şi trupe străine să intre în ţară şi să nu acorde acces la infrastructura sa militară, inclusiv pe aerodromuri şi în porturi, niciunei ţări.