Ciolacu, Erdogan și o „țeapă” de 1 miliard de dolari

Vizita lui Marcel Ciolacu în Turcia trebuie privită din perspectiva unei apropieri din ce în ce mai mari între România și țara care controlează intrările și ieșirile din Marea Neagră. În același timp, dincolo de felul în care a fost primit premierul – ferm și protocolar, dar în același timp cât se poate de ospitalier -, trebuie remarcată poziția delegației noastre, una care ne arată că putem sta și drepți în fața celor mari. Mai departe, cei doi lideri politici au ținut să transmită și un mesaj puternic – aici, în regiunea noastră, noi facem legea, nu primim foi de drum!

 Pentru Casa Albă, Recep Erdogan este „obraznicul” de la masa NATO care face afaceri cu Vladimir Putin.

Vizita lui Marcel Ciolacu acolo s-a făcut, însă, în contextul unei realități care obligă România să-și urmărească în primul rând interesele. De fapt, asta a și căutat premierul, temele abordate atingând cele mai importante aspecte ale prezentului – situația geostrategică din regiune, problema comerțului în Marea Neagră și mai ales chestiunea gazelor neexploatate din zăcămintele marine descoperite.

Spre deosebire de Klaus Iohannis, Ciolacu nu a mers să primească o distincție de doi bani, care nu contează decât pentru umplerea unui CV atât de șters ca al președintelui aflat pe tobogan. Românii s-au săturat de el, iar americanii îi dau tot felul de diplome, numai să plece mai repede, dar și să înceteze cu pretențiile că poate fi de folos Alianței Nord-Atlantice.

Țeapa de 1 miliard de dolari pe care ne-a tras-o Exxon

Conferința comună Erdogan-Ciolacu nu a semănat deloc cu improvizația văzută la Washington luna trecută. Primul-ministru nu s-a dus în Turcia pentru o șapcă și un premiu onorific, a țintit fix interesele României – zona economică și cea militară. România are nevoie să își întărească locul în regiune, dar în același timp vrea să lămurească și niște aspecte rămase în aer. Cum ar fi situația din Marea Neagră, acolo unde totul arde, de la chestiunea accesului navelor comerciale la zăcămintele de gaze.

Drept dovadă a celor enunțate mai sus stă felul în care Ciolacu a știut să conducă dialogul cu Erdogan, atingând inclusiv chestiunea sensibilă rezervelor energetice din Marea Neagră. Pe toți îi interesează în momentul de față ce se întâmplă cu gazele gazele din Marea Neagră. Le mai extrage cineva sau turcii au băgat conducta și în rezervorul românesc? Toate aceste aspecte au fost dezbătute de Marcel Ciolacu la întâlnirea cu Recep Tayyip Erdogan, mai cu seamă că Bucureștiul are tot interesul să protejeze, dar în același timp să-și asigure și exploatarea zăcămintelor din perimetrele deja stabilite.

Iată că, după ce partenerul strategic ne-a dat plasă după plasă, fugind cu lașitate din proiectul Neptun Deep, România trebuie acum să găsească soluții la situația nou-apărută. Înțelegem și noi de ce, pe nepusă masă, Exxon a denunțat contractul, ba, mai mult, a reușit să obțină și 1 miliard de dolari de la statul român, obligat să plătească o răscumpărare aiuristică; adică, pentru gazele noastre din Marea Neagră, promise americanilor spre a fi exploatate în totalitate, am ajuns să dăm 1 miliard fiindcă, surpriză, Exxon și-a încălcat promisiunea de a mai lua parte la această afacere. Și, când au fugit cei de la Exxon? Fix înainte ca Rusia să intre cu trupe în Ucraina, decizie care a declanșat un conflict armat în regiune ce a dus la blocarea activităților economice din Marea Neagră.

Iată de ce s-a retras Exxon, aveau „pontul” legat de ce urmează în Ucraina și au vândut, „la țanc”, statului român participația în proiectul Neptun Deep.

În ritmul în care se dezvoltă pe acest segment, România și Turcia vor deveni principalii jucători pe piața energetică din regiune. Ankara are promisiunea că va fi un hub important în tranzitul gazelor (rusești, dar nu numai), iar conducerea de la București înțelege, în sfârșit, că Romgaz și Transgaz au forța să dicteze mersul lucrurilor. SUA, care sperau să mai vândă europenilor ceva gaz lichefiat la prețuri obraznice, primesc o lovitură majoră după întrevederea Ciolacu-Erdogan.

Cei doi lideri au discutat și despre cum pot face „ca țările noastre să acționeze împreună pentru asigurarea securității în Marea Neagră și protejarea acestor investiții”.

Iar dacă avem în vedere și faptul că Marcel Ciolacu a condamnat „tragedia” din Fâșia Gaza, sfidând linia trasată de Casa Albă, care tocmai a spus că nu e niciun genocid acolo, e clar că Bucureștiul se distanțează, pas cu pas, de Washington, concentrându-se în primul rând pe propriul interes, fie el și de moment.