În clasamentul FT al celor 1.000 de companii cu cea mai rapidă creștere din Europa în acest an există doar 30 importante.
Este o reflectare a modului în care capacitatea Europei de a produce bunuri la prețuri competitive la nivel mondial a fost îngreunată de crizele recente – pandemia și blocajele ulterioare, inflația mai mare și creșterea ratelor dobânzilor – și de politica obtuză a Bruxelles-ului.
Europa a îndurat apoi și alte greutăți structurale, deoarece creșterea prețurilor la energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina a adăugat la costurile de producție deja ridicate.
Vine dezindustrializarea?
Nicăieri nu s-a simțit acest lucru mai acut decât în Germania, unde industria prelucrătoare reprezintă o cincime din producția economică totală a țării – aproape dublu față de țări precum SUA, Franța și Marea Britanie.
Aproape o treime dintre companiile industriale naționale au avut anul trecut planuri de a crește producția în afara Germaniei, din cauza îngrijorării crescânde privind viitorul țării fără gazul rusesc.
Directorii companiilor siderurgice și chimice au început să avertizeze cu privire la „dezindustrializarea treptată” care cuprinde cea mai mare economie a Europei.
Dar spectrul planează asupra întregului continent: inflația și costurile de împrumut au declanșat numeroase falimente și au frânat consumul.Mai presus de toate, energia a devenit mai scumpă pentru companiile industriale europene.
Producătorii europeni se tem că nu pot concura cu vehiculele electrice subvenționate fabricate în China pe piața lor internă. În curând, vor avea și altceva de care să se plângă: oțelul și aluminiul vor deveni mult mai scumpe în UE decât în alte părți, având în vedere că blocul comunitar introduce treptat „mecanismul de ajustare la frontiera de carbon” (CBAM), sub forma unei noi taxe pe anumite materiale importate.
Însă CBAM subminează piața produselor din UE care utilizează aceste materiale ca inputuri, cum ar fi automobilele. Odată ce efectele taxei se vor face simțite, guvernele se vor confrunta cu o presiune enormă și legitimă pentru a anula daunele concurențiale suferite de producătorii auto.
Ziua și plângerea
Aproape că nu trece o zi fără să nu apară o plângere cu privire la reglementarea excesivă, la concurența chineză sau la incapacitatea UE de a egala Legea privind reducerea inflației din SUA.
Prețurile semnificativ mai mari la nivel de producător și de consumator din multe țări au un impact direct asupra cererii de bunuri de consum și de investiții. Ratele ridicate ale inflației erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor private.
Având în vedere perspectivele economice nesigure și creșterea costurilor de finanțare, companiile își rețin investițiile. În plus, există posibile efecte structurale și de realocare pe termen lung ca urmare a inflației.
Prin urmare, soarta produselor fabricate în Europa este din ce în ce mai nesigură. Întreprinderile se închid, producția scade, iar locurile de muncă dispar în sectoare cheie.
In Germania productia industriala reprezinta mult mai mult decat in tarile falite de datorii cum sunt SUA si Franta, de asta baietii astia au printre cele mai mari excedente de cont curent si comerciale, avand si excedent bugetar in anumiti ani. Ca sa ajungi sa ai o asemenea industrie, au construit ani si ani, pe cand altii se tineau de specule financiare, imobiliare, inteligente artificial, etc. Bravo Germania!
Va fi, probabil, made in China, Rusia, India , Turcia ???