Ponderea yuanului în finanțarea comerțului a crescut de peste două ori de la invazia rusă din Ucraina, potrivit unei analize realizate de Financial Times – o creștere care reflectă atât utilizarea mai mare a monedei chineze pentru a facilita comerțul cu Rusia, cât și majorarea costului de finanțare în dolari.
Datele privind finanțarea comerțului ale platformei de plăți Swift arată că ponderea yuanului în valoare de piață a crescut de la mai puțin de 2% în februarie 2022 la 4,5% în acest an. Astfel, moneda chineză este plasată în strânsă luptă cu euro, care reprezintă 6 procente din total.
În condițiile în care băncile acordă credite pentru a facilita circulația transfrontalieră a mărfurilor, mișcarea reprezintă un avantaj pentru Beijing în demersul său de a accelera internaționalizarea yuanului și o provocare pentru Occident, care a încercat să folosească sancțiuni pentru a împiedica principalele instituții financiare rusești să utilizeze Swift.
Banca Populară a Chinei a desfășurat o campanie concertată de internaționalizare a yuanului, mai ales după creșterea costului finanțării comerțului în dolari.Guan Tao, economist-șef global la Bank of China International și fost oficial la Administrația de Stat pentru Schimburi Externe, a declarat că ascensiunea yuanului în finanțarea comerțului „este legată de divergența dintre politicile monetare ale SUA și Chinei, iar rolul yuanului “s-a schimbat de la o monedă cu rată ridicată a dobânzii la o monedă cu rată scăzută”.
“Observăm că, în ultima vreme, există un interes mai mare pentru finanțarea comerțului în yuani”, spune Kelvin Lau, economist senior pentru China la Standard Chartered. „Cu sau fără Rusia, din punct de vedere structural, asistăm la o revenire a internaționalizării yuanului”.
De la la începutul lui 2022, Banca Chinei a început să facă presiuni agresive pentru o mai mare utilizare a monedei în decontarea tranzacțiilor transfrontaliere cu mărfuri și pentru îmbunătățirea accesului global la instrumentele derivate legate de activele în yuani.
„Beijingul are un stimulent puternic pentru a impulsiona internaționalizarea yuanului în a gestiona riscurile în creștere ale tensiunilor geopolitice și decuplarea SUA-China”, a subliniat Zhi Xiaojia, șeful departamentului de cercetare pentru Asia de la Credit Agricole.
„A intensificat dialogul internațional și a făcut unele progrese pozitive pe acest front, în special cu Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, cu economiile din Orientul Mijlociu și din AmericaLatină.”
Cat de oligofren trebuie sa fi, pentru un comentariu ca și a lui Alex (priimul)?
Bun plan. Sa vedem și cine are încredere sa se lase pe mana comuniștilor Chinezi.. Știrea asta îmi aduce aminte de URSS din anii ’80, mare putere militară și economic….și s-a dus în cap de atâta implicare a statului comunist.
Știu că au făcut afaceri cu ei niște țări, parca Muntenegru și Tadjikistan, au construit ei ceva infrastructura cu firme chinezești și credite chinezești. Din câte am înțeles eu atunci, au ieșit treburile foarte prost pentru țările alea in raport cu chinezii.