Noul război comercial SUA-Europa, inevitabil?

SUA și UE negociază un acord limitat privind mineralele critice, dar agenda protecționistă a Washingtonului provoacă în continuare neliniște la Bruxelles: americanii au nevoie de ajutor pentru a face presiuni asupra Chinei. Între timp, administrația Biden rămâne frustrată de ceea ce consideră a fi aderarea rigidă a europenilor la un sistem comercial bazat pe reguli care nu mai este adecvat scopului.

Dacă SUA și UE își pot reduce decalajele în materie de comerț, ar putea păstra bastionul economic al Occidentului împotriva ascensiunii Chinei și a expansionismului Rusiei. Dar dacă discuțiile eșuează, un nou război comercial transatlantic ar putea submina un pilon al ordinii economice mondiale și ar putea crea probleme de  durată pentru creșterea globală.

De la preluarea mandatului, Biden a făcut o încercare considerabilă de a repara o relație transatlantică care s-a deteriorat în timpul războaielor comerciale costisitoare ale lui Trump.

SUA și UE au încheiat un armistițiu important în 2021 într-o dispută de lungă durată privind subvențiile ilegale acordate companiilor Airbus  și Boeing, iar ambele părți au renunțat la taxele vamale pentru exporturile comune de aproximativ 11,5 miliarde de dolari.

Un an mai târziu, războiul lui Putin în Ucraina a forțat Europa să-și reorienteze rapid politica energetică pentru a reduce influența economică a Rusiei, iar regulile Covid de la Beijing au încurajat America să-și diversifice lanțurile de aprovizionare în afara Chinei.

Acum, administrația Biden rămâne fixată pe China și arată mult mai puțin interes pentru a discuta modalități de îmbunătățire a cooperării comerciale transatlantice.

Legea de reducere a inflației(IRA)  își propune să provoace dominația Chinei în tehnologiile verzi și să revoluționeze piața de energie curată din America, oferind 369 de miliarde de dolari în credite fiscale și alte stimulente – deși cifra finală ar putea ajunge să fie mult mai mare.

Comisia Europeană a răspuns programului de subvenții al SUA cu propriul Act Net Zero Industry. Dar și-a  seama că mărimea beneficiilor oferite de IRA era atât de mare încât va declanșa un exod al companiilor europene pe pământ american.

De asemenea,  regulile esențiale ale legii privind mineralele ar crea o concurență nesănătoasă între SUA și UE pentru bunurile rare situate în afara Chinei, ceea ce ar forța în mod paradoxal companiile europene să devină mai dependente de inputurile chineze decât oricând înainte.

În cele din urmă, SUA dorește să creeze un club de țări care sunt de acord să își reducă dependența de China pentru materii prime precum litiu, cobalt, nichel și magneziu, care sunt ingrediente cheie pentru motoarele electrice și baterii.

Acordul cu minerale critice poate fi un pas pozitiv, dar liniile directoare ale Departamentului de Trezorerie al SUA pentru subvenții verzi nu vor aborda toate preocupările UE.

China a făcut incursiuni semnificative pe piața europeană și și-a consolidat relațiile cu Germania, Franța și Olanda.  Anul trecut, președintele chinez Xi Jinping l-a găzduit pe cancelarul german Olaf Scholz și o delegație puternică de directori de la BASF , Deutsche Bank  și BioNTech  pentru a sublinia legăturile strânse ale Beijingului cu cea mai mare economie a Europei.

Xi știe că piața de consum de 6,8 trilioane de dolari din China este o destinație critică pentru exporturile europene.Prin urmare, UE nu se poate decupla de China așa cum doresc americanii.

SUA și UE speră să încheie Acordul global privind oțelul și aluminiul durabil înainte de expirarea unui armistițiu tarifar bilateral în octombrie. În caz contrar, ar putea declanșa o recidivă a războiului comercial și ar putea restabili automat tarifele din era Trump pentru exporturi transatlantice de peste 10 miliarde de dolari – cum ar fi motocicletele Harley Davidson și vinul francez – imediat de la 1 ianuarie.