Indicele de încredere a consumatorilor folosit de Comisia Europeană ar putea fi văzut ca o încercare de umor negru a unui economist – de când a fost lansat în anii 1980, indicatorul a fost întotdeauna negativ, fluctuațiile reflectând doar nuanțe relative.
În timp ce acest indice sugerează că, în prezent, consumatorii din zona euro sunt doar moderat descurajați (cu un nivel de minus 19 puncte în februarie, față de minus 29 în septembrie anul trecut), alte reflecții ale tabloului macro al Europei au devenit însorite.
Randamentele de două cifre ale piețelor de acțiuni europene de până acum în acest an depășesc cu ușurință cele ale piețelor dezvoltate. Între timp, datele economice au surprins puternic așteptările în sens pozitiv. Cu doar câteva luni în urmă, majoritatea analiștilor vedeau o recesiune în 2023.
Riscul din ce în ce mai mare în prezent este că investitorii presupun pur și simplu că tendințele optimiste vor continua. Dar este probabil ca forțele macro și de piață să se estompeze pe măsură ce anul avansează.
În primul rând, impulsul dat activității economice de redeschiderea Chinei după blocajele Covid să va dovedi a fi mai degrabă o situație punctuală decât un sprijin susținut pentru creșterea europeană.
Având în vedere că Asia reprezintă în prezent peste 20% din veniturile Euro Stoxx 600, potrivit JPMorgan, iar China singură reprezintă aproximativ 10% din totalul exporturilor europene, nu este surprinzător faptul că cererea chineză reprimată ajută sentimentul acțiunilor europene și activitatea regională.
Dar, spre deosebire de cea mai mare parte a lumii dezvoltate, unde o explozie post-pandemică a cheltuielilor a fost întărită de transferuri fiscale mari, consumatorii chinezi par să revină rapid la o poziție mai prudentă. Aceștia se confruntă cu incertitudini în ceea ce privește sectorul imobiliar critic, care stă la baza creării unei mari părți a bogăției gospodăriilor chinezești.
În al doilea rând, fundalul monetar din Europa se va înăspri semnificativ, în condițiile în care și lichiditatea globală este retrasă, subliniază Financial Times. Luna aceasta va începe o lichidare a portofoliului de obligațiuni al Băncii Centrale Europene. Și, având în vedere că inflația rămâne de mai multe ori peste ținta băncii centrale, este probabil să continue creșterile de rate pentru a duce politica monetară și mai departe în teritoriu restrictiv. BCE „ajunge din urmă” Rezerva Federală a SUA – impactul înăspririi viitoare urmând să se simtă din ce în ce mai mult în acest an.
În al treilea rând, și o parte din provocarea BCE, va fi direcția prețurilor la gazele naturale, care rămâne foarte incertă. Europa a beneficiat în mod clar în ultimele luni de o vreme de iarnă mai blândă decât se aștepta și de eforturile întreprinderilor de a limita consumul de gaze.
La sfârșitul lunii februarie, prețurile de referință la gazele naturale cu ridicata au coborât sub 50 de euro pe megawatt/oră, cel mai scăzut nivel din septembrie 2021 și o fracțiune din maximul istoric de 320 de euro atins în august anul trecut.
Cu toate acestea, prețurile rămân cu mult peste mediile pe termen lung din 2022. Vor scădea și mai mult livrările de gaze rusești? Cât de mult va concura China pentru aprovizionare? Acesta nu este un suport macro pe care ar trebui să se conteze.
În al patrulea și ultimul rând, Europa – la fel ca și SUA – are în față o potențială luptă fiscală în acest an. Pactul de stabilitate și creștere al UE, care impune prudență fiscală, a fost suspendat în 2020, dar urmează să reintre în vigoare în 2024.
Există speranța că o reformă a normelor fiscale ar putea contribui la reducerea poverii guvernamentale, în special pentru țările mai îndatorate, cum ar fi Italia, unde raportul datorie/PIB a crescut la aproape 150% (față de obiectivul pe termen lung de 60% al blocului).
Chiar și în cazul unor reforme modeste și al unui potențial sprijin economic din partea BCE prin intermediul instrumentului său de achiziționare de obligațiuni de protecție a transmisiei, probabila strângere a curelei fiscale anul viitor va coincide cu rate ale dobânzilor mai ridicate și cu un sprijin mai redus al creșterii externe din partea Chinei și a SUA.
Toate aceste motive îi vor face pe mulți investitori din Europa să devină din nou pesimiști.
