Noul an a început cu o primă doză de vești bune: după luni întregi în care a doborât recorduri istorice, inflația din zona euro a început să se liniștească, revenind la valori de o singură cifră.
Cea mai recentă estimare rapidă publicată de Eurostat arată că inflația anuală a fost de 9,2% în decembrie, în scădere semnificativă față de nivelul de 10,1% înregistrat în noiembrie.
Inflația produselor energetice, principalul motor al creșterii de anul trecut, a scăzut brusc, de la 34,9% la 25,7% într-o lună, în timp ce prețurile la alimente au înregistrat o scădere moderată.
Cu toate acestea, un indicator cheie a crescut de fapt: inflația de bază, care a urcat de la 5% în noiembrie la 5,2% în decembrie, cel mai ridicat nivel de la crearea monedei unice.
Inflația de bază oferă o imagine mai precisă a stării economiei prin excluderea prețurilor la energie, alimente, alcool și tutun, care tind să fie mai volatile decât altele. Merge dincolo de aceste produse de bază și se referă la varietatea de bunuri și servicii pe care le consumăm în mod regulat, cum ar fi achiziția unei mașini sau a unui nou smartphone.Prin urmare, o inflație de bază ridicată înseamnă că tot ceea ce ne înconjoară devine mai scump.
Acesta este motivul pentru care atât de mulți economiști și factori de decizie politică vorbesc acum de inflație „generalizată”, un termen care subliniază cât de omniprezent a devenit acest fenomen.
„Toți producătorii și vânzătorii încearcă cumva să compenseze marele șoc al costurilor lor cu energia”, a declarat pentru Euronews Zsolt Darvas, membru senior al Bruegel, un think tank economic cu sediul la Bruxelles. „Așadar, este destul de natural ca inflația să se răspândească în toate tipurile de bunuri și servicii diferite”.
Cu cât inflația de bază va rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare va fi durerea pentru consumatori, care își vor vedea salariile și economiile personale pierzându-și valoarea în timp.Și speră ca angajatorii lor înțelegători le vor oferi o mărire de salariu pentru a ține pasul cu tendința de creștere.
„Dacă salariile nu vor crește la fel de mult ca inflația”, a avertizat Darvas, „atunci, pe termen mediu și lung, puterea de cumpărare va fi redusă permanent, ceea ce va duce la scăderea consumului, a cererii și, în consecință, a economiei.”
