Furia, marele aliat al crizei energetice

La șapte luni de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, neliniștea provocată de inflație și de prăbușirea nivelului de trai a dus la creșterea unor forțe politice cunoscute, fie că este vorba de sfidarea directă a hotărârii UE de a se debarasa de petrolul și gazele rusești, fie de vechile mișcări extremiste.Bombe cu ceas.

Democrații suedezi de extremă-dreapta s-au clasat pe locul al doilea în alegerile din această lună și vor intra pentru prima dată în guvern.

În Italia, se așteaptă ca alegerile de duminică să fie marcate de victoria Giorgiei Meloni, care și-a depășit rivalii de pe dreapta, susținând „apărarea identității naționale italiene”.

În Germania crește îngrijorarea cu privire la o reacție împotriva prețului economic al eforturilor de a-l limita pe Putin. Între timp, în Franța se constată o scădere a sprijinului pentru sancțiunile actuale împotriva Rusiei.

Nemulțumirea cu privire la consecințele războiului se manifestă în special în fostul est comunist al Europei, unde unele națiuni au fost mai divizate în ceea ce privește legăturile cu Rusia.

Au avut loc proteste în masă în Republica Cehă, în timp ce în Slovacia, partidele de opoziție cer ca țara să îl imite pe liderul maghiar Viktor Orban, cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE și un critic deschis al sancțiunilor.

„Această epocă îi favorizează pe dușmanii democrației”, a declarat pentru Bloomnerg Grigorij Meseznikov, președintele Institutului pentru Afaceri Publice, un think tank din Bratislava. „Pentru unii slovaci, Rusia este un exemplu strălucitor de stat eficient, gestionat de o mână fermă, nu o democrație liberală pe care o văd ca fiind plină de corupție și ineficientă. Asta rezonează aici.”

Alături, în Republica Cehă, partidul de extremă-dreapta Libertate și Democrație Directă a ajuns pentru prima dată pe locul al doilea într-un sondaj de opinie în această lună, înaintea oricărui partid de guvernământ. Acest lucru s-a datorat „naturii sale protestatare”, având în vedere incertitudinea din rândul cetățenilor, a declarat institutul de sondaje STEM, cu sediul la Praga.

Criza energetică din Europa le costă pe cele 27 de state membre ale UE și pe Marea Britanie aproape 500 de miliarde de euro. Guvernele îndeamnă la austeritate și raționalizări, dar costul este insuportabil pentru multe gospodării și alimentează protestele sociale.

Ideea este împărtășită și de cei din Europa de Vest. Un diplomat al UE a spus că atât Franța, cât și Germania sunt conștiente că o iarnă grea și prelungită, afectată de întreruperile de curent și de facturile mari, poate îngreuna stăpânirea nemulțumirii.

Potrivit unui sondaj Forsa, 42% dintre est-germani susțin sancțiunile împotriva Rusiei, față de 66% în partea de vest a țării. Cancelarul Olaf Scholz a acuzat recent opoziția că exploatează criza energetică.

În Franța, sprijinul necondiționat pentru sancțiunile împotriva Rusiei se situează acum la 40%, față de 46% în martie. Asta în condițiile în care inflația din regiunea euro se apropie de două cifre.

La protestul de la Bratislava, a fost clar unde a fost îndreptată furia. Susținând declarația lui Putin că a invadat Ucraina pentru a lupta împotriva conducerii „fasciste” de la Kiev, Iulia Lackovicova, în vârstă de 55 de ani, a spus următoarele: “UE, NATO și SUA sunt ucigași de națiuni în mod economic și, de asemenea, fizic. Putin a avertizat lumea cu mult timp în urmă. Fascismul în toată Europa este în creștere și toată lumea închide ochii în fața lui”.