Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, națiunile Uniunii Europene și-au deschis până acum granițele și i-au întâmpinat pe ucraineni cu brațele deschise. Cu mai mult de un milion de oameni care fug deja de lupte, exodul va prezenta Europei o provocare a refugiaților de o amploare fără precedent. Dar criza prezintă și o oportunitate istorică de a regândi ce înseamnă apartenența la UE.
În vremuri normale, sistemul de azil al UE se bazează pe evaluarea individuală a cererii de protecție a fiecărui migrant. Dar cu atât de mulți oameni care sosesc într-un interval de timp atât de scurt, această abordare nu poate funcționa, notează în Politico analistul politic Florian Trauner.
Potrivit Agenției pentru Refugiați a ONU, atacul Rusiei va crea probabil „cea mai mare criză a refugiaților din Europa din acest secol”. Comisia Europeană estimează că până la 6,5 milioane de ucraineni ar putea fi forțați să fugă.
UE a luat decizia istorică de a acorda ucrainenilor nou sosiți un statut de protecție, oferindu-le permise de ședere temporare și acces la tratament medical. Invazia Rusiei a accelerat apropierea dintre UE și Ucraina. Kievul a solicitat oficial o procedură accelerată pentru a deveni o țară candidată la aderarea la UE – o cerere care a fost primită cu căldură de liderii UE și de Parlamentul European.
Dar aderarea la UE nu este un lucru ușor de făcut. O țară candidată trebuie să îndeplinească în continuare o serie de condiții exigente, care includ să devină o democrație stabilă și o economie de piață funcțională și includerea tuturor normelor și reglementărilor UE existente în cadrul legal intern.
Slăbirea acestor condiții nu ar fi bună pentru Ucraina sau UE. Ar provoca, de asemenea, frustrare și neliniște în Balcanii de Vest, un alt grup de națiuni dornice să se alăture uniunii, precum și în țări precum Turcia, unde procesul de aderare a fost înghețat.
Și dacă UE ar accepta atât Ucraina, cât și Balcanii de Vest în valul său, atunci și-ar suprasolicita structurile instituționale și procedurile de luare a deciziilor.
Cu toate acestea, UE ar putea acorda ucrainenilor dreptul de liberă circulație și ședere în interiorul UE, permițându-le să își caute locuri de muncă și să locuiască oriunde în bloc.
Din punct de vedere juridic, țările membre UE ar trebui să își liberalizeze legile privind migrația forței de muncă pentru a face acest lucru, dar ar trebui totuși încadrat ca obținerea (de facto) de acces la „dreptul la libera circulație în UE”. Și, în practică, ar crea o nouă modalitate – pentru indivizi, nu pentru state – de a face parte din UE.
“În timpul procesului de extindere, acest drept la liberă circulație pentru ucraineni ar trebui, de asemenea, legat de progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea democratică și reformele statului de drept. Dacă reformele sunt nesatisfăcătoare, dreptul de a circula și de a lucra liber în interiorul UE ar putea fi apoi eliminat sau retras”, subliniază Trauner.
Aceste măsuri ar putea schimba jocul pentru politica de extindere a UE. Dacă un acord privind libera circulație pentru ucraineni reușește, UE ar putea să îl aplice în Balcanii de Vest, de la țară la țară.
Un aflux de ucraineni are deja loc și nu este politizat sau opus majorității cetățenilor europeni. UE are acum o fereastră neprevăzută de oportunitate pentru o nouă politică de extindere, una care și-ar putea redeschide relația cu oamenii din vecinătatea sa.
O e greu teribil de greu. Dar si mai greu e de intrat in Nato pt ca stabilitatea e un factor esential. Dar intr-o zi poate vom fi cu toti uniti… era un cantec american, asta dupa o perioada de reconstructie a Ucrainei.
Cu fetele astea blonde ne mai albim ca natie. Toata treaba este sa ascundeti bautura de ele. Calci pe P I Z D A ca pe dude in Romania.