Criza financiară din 2008 a marcat o întorsătură majoră. Fluxurile comerciale au încetinit, banii s-au prăbușit, în timp ce datoria globală a continuat să crească. Economia mondială a crescut doar cu 2,5% pe an după 2010. Scăderea productivității, deglobalizarea și datoria – toate au tras în jos creșterea economică. Pandemia nu a făcut decât să amplifice acești factori.
Virusul a măturat piața muncii, a închis milioane de afaceri și a dus la o scumpire pentru aproape toate produsele – de la energie, materii prime și alimente până la automobile și electronice.
Inflația nu este “tranzitorie” așa cum au socotit greșit băncile centrale. Din Europa, America și Asia, populațiile sunt afectate de prețuri nemaivăzute de trei decenii.
Pe măsură ce guvernele au cheltuit masiv pentru a contracara blocajele naționale, nivelul datoriei a atins noi maxime. Dar acum, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, împrumutații de toate felurile vor fi reticenți să își asume mai multe datorii pentru a alimenta creșterea.
Nicio țară nu este o insulă, izolată de aceste tendințe globale, notază Financial Times. Chiar și națiunile cu venituri mari, cum ar fi SUA, care încă urmăresc o creștere anuală de 3% vor avea noroc să depășească 2% în acest deceniu.
Ceea ce complică această imagine este că inflația a revenit, determinată de deficite de aprovizionare, dar care va fi susținută de forța de muncă în scădere și de creșterea salariilor.
Investitorii, care s-au obișnuit ca băncile centrale să susțină piețele la primul semn de necaz, vor trebui să se îndepărteze de confortul sprijinului constant al statului.
Cele mai mari riscuri pentru piețe în 2022 sunt inflația, coronavirusul și tensiunile geopolitice, potrivit a 700 de directori de afaceri, respondenți la un sondaj global Markets Live.
Majoritatea analiștilor economici consideră că o creștere a inflației globale se va menține până la sfârșitul acestui an, iar spirala prețurilor va afecta standardele de viață în întreaga lume. Este modelul lumii post-pandemice.
