De unde până unde?

Anevoie îmi este să dibui scopul televiziunilor noastre în a ne cadorisi pe micile ecrane, în mare parte, cu tot felul de nenorociri, prevestiri lugubre, violențe prezentate in extenso, precum și alte asemenea informări servite fără opreliște, care le iscă românașilor crosne de sperieturi, de-i trimit pe câte unii la psiholog, spre a evita – Doamne, ferește – atârnarea disperată în ochiul ștreangului! Toată suflarea mioritică bănuia că mașinăria de produs imagini apărută în România pe 31 decembrie 1956, când s-a purces la prima transmisiune, te ajută să vezi, stând cu o berică ori un ceai de rostoparniță în față, chipul vreunuia de-a adevăratelea, cum e vremea la antipozi, ce se petrece prin desișurile africane și câte multe altele, de te minunezi!

Doar că între timp televiziunea a devenit „formatoare de opinie” (expresie elegantă, adesea sinonimă cu manipularea), dar și un fel de tarabă cu nimicuri învelite grosier în prezentări „șocante”, spre a capta cât mai mulți privitori, căci numărul lor aduce reclama (adică, banii). Astfel, din dorința de a ne ține în mrejele lor, televiziunile au ajuns să prezinte de dimineață până în crucea nopții, din ce în ce mai apăsat, toate nenorocirile lumii! De vreo doi ani, ne-au pisat cu Covidul 19 și nereușita vaccinare, apoi s-au ivit suspiciunea unui război la granița Ucrainei și asmuțirea noastră în presupusul conflict cu rușii, după care, colac peste pupăză, în mijlocul mendrelor Generalului Iarnă, au intrat în dârdoră toate televiziile chinuindu-ne cu scumpirea gazului metan și a electricității. Dar nici subiectele tangente stadioanelor nu au scăpat de obstinatele prezentări. Mai nou, vedem, de câteva zile, cu lux de amănunte, imagini învechite cu eliminarea din teren și trimiterea în tribună de către zeii gazonului, domnii arbitri, a lui Edi Iordănescu, proaspătul antrenor al echipei naționale. Ce-i drept, cândva, la niște meciuri din ligă, i-a ovaționat ironic pe „oamenii în negru”, care greșiseră grav în defavoarea echipei lui, iar aceștia, mimând cu parcimonie disciplina, l-au eliminat, trimițându-l în tribună, fiindcă, deh!, nu aveau altcumva cum să se scuze și să reacționeze la propriile lor gafe.

Care o fi scopul să fie pus într-o lumină chioară tânărul tehnician, nu știu, dar când credeam că vânzoleala a pălit, iată că, de unde și până unde?, unica „gazetă de specialitate” sare și ea pârleazul, sâmbătă, pe toloaca celor care doresc jupuirea lui Edi. „Specialiștii” lansează, pe mai bine de trei pagini!, un fel de defăimare, luând-o de bună și exacerbându-i importanța, o scrisoare a unui condamnat pentru necinste, fostul șef al sindicaliștilor din Petroșani, Marin Condescu, care se zobește, de unde și până unde?, să-i ungă fața tânărului tehnician cu praf de cărbune și să-i boțească diploma de antrenor. Mă întreb: oare în țara asta toate s-au întors cu fundul în sus?! *Un posibil răspuns am primit vineri, la meciul Sepsi-Universitatea Craiova. Arbitrul întâlnirii, Iulian Călin, din Ștefănești, a validat golul înscris cu mâna de olteanul de ocazie Koljic, dar a anulat, în cârdășie cu tușierul, pe cel reușit de juvetele Ivan, inventând un ofsaid! Partida s-a încheiat cu scorul de 3-1 în favoarea trupei româno-maghiaro-italiană, dar dacă „fluiericiul” nu ar fi greșit voit ori nevoit, poate tabela s-ar fi stins cu alt scor pe ea!

*A doua zi, în orașul edilului Pandele, echipa condusă în teren de Gabi Tamaș și de pe bancă de Liviu Ciobotariu le-a închis gazele celor veniți de la Mediaș. După un joc antrenant, tabela s-a oprit la scorul de 3-1 pentru ilfoveni, care și-au cam asigurat locul în play-off. *Seara, pe Arena Națională, garnitura feroviară din Giulești a primit vizita „textiliștilor” arădeni. Meci aspru, cu ambiții cât casa, sfârșit cu scorul de 1-1. Băieții lui Laszlo Balint au înscris primii, dintr-un penalty inițial apărat de Moldovan, dar care a trebuit repetat, deoarece portarul nu a stat pe linia porții, cum impune regulamentul. De atunci, din minutul 39, când Junior Morais a comis henț în propriul careu, Rapidul a jucat în zece. După cum foloseau oaspeții mingea, părea că scorul de1-0 e bătut în cuie, dar Miță Iosif a făcut două schimbări (Ioniță și Ilie), izbutind astfel să încarce tenderul cu cărbunii necesari egalării, produsă în minutul 76. Joc bun, dar prea încrâncenat, cu dese verificări de arșice! Ca pe la capetele Podului Grant! *Duminică, pe gazonul de maidan din Tei, „câinii roșii” au fost alergați de „berbecuții” lui Becali. Cu o echipă de semiamatori, cu un om eliminat încă din minutul 35, Dinamo a pierdut partida cu 3-0, păstrând penultimul loc al clasamentului. Dar… speranța nu moare  niciodată!