Broasca ruginita a culturii române

Nu ma impresioneaza deloc filmuletele cu politicieni in situatii indecente sau chiar penale. Ultimul — cu Geoana. N-aveam nevoie de inregistrari, trucate sau nu, oricum compromitatoare, ca sa-l ocolesc cu stampila, in cele doua tururi ale alegerilor. E atit de pescarus, incit nu l-as fi votat nici daca stiam ca n-a luat 5.000, ci i-a oferit, iar ala care a primit spaga am fost eu. Ajungind la Basescu, va marturisesc ca n-am dat trei ciorapi gauriti si doldora de miasme, din aia care se agata in pereti, pe caseta cu baietelul care ridea de cita bataie a incasat. Iar cind Basescu a zis despre colega noastra (a mea? — sa fim rezona­bili!) ca-i „tiganca imputita”, atunci recunosc, spre rusinea mindriei mele, ca m-au durut, de atita ris, spinarea si o parte anatomica situata ceva mai jos. Motivele pentru care nu l-am mai votat pe Basescu pentru a patra oara (ca am fost cu el si cind candida la Primarie) sint altele. Ma enerveaza pentru ca 1) are ca solutie economica arestarile excesiv mediatizate si 2) fiindca i-a facut cadou lui Patapievici o institutie importanta si bugetofaga, fara a fi citit trei rinduri stoarse, cu inimaginabile cazne, de acest burete uscat al filozofiei. Multa prostime degeaba scolita vede un geniu in aceasta broasca. Nu de curte, nici de lacoviste. Scuze, testoaso, scuze, riioaso! Patapievici este o broasca ruginita, de yala defecta, montata la usa vandalizata a culturii române.