După ce zeci de ani au fost ferite de controlul guvernamental, multe companii aeriene europene sunt forțate de pandemie să revină în brațele statelor.
Călătoriile aeriene nu prezintă semne de redresare în regiune, iar în acest context transportatorii trebuie să accepte faptul că salvatorii lor vor deveni acționari importanți pentru o perioadă de timp, transmite Bloomberg. Air France-KLM a devenit marţi ultima companie aeriană europeană salvată de stat după ce Comisia Europeană i-a aprobat o recapitalizare de 4 miliarde de euro. Asta înseamnă că Guvernul francez va deveni cel mai mare acționar, cu o participație de 30%.
Temporar poate deveni permanent
Air France-KLM se alătură astfel rivalilor Deutsche Lufthansa AG, Alitalia SpA, SAS AB şi TAP Air Portugal care au permis statelor lor să aibă o prezenţă mai mare în acţionariat în schimbul ajutoarelor destinate să le ajute să facă faţă celei mai grave crize din ultimele decenii. Asociația Internațională pentru Transportul Aerian a declarat că operatorii vor avea nevoie de 80 de miliarde de dolari mai mult în bani guvernamentali anul acesta. Statele UE au direcţionat cel puţin 23 de miliarde de euro spre companiile lor aeriene sub forma împrumuturilor, garanţiilor, injecţiilor de capital şi granturilor. Dar schema “statul salvator și acționar” ridică temeri privind influența deciziilor politice. “În timp ce salvarea companiilor aeriene în contextul crizei Covid-19 este desigur o măsură de urgenţă legitimă, există suspiciunea că aceasta ar putea fi folosită ca un pretext pentru o revenire la situaţia în care companiile aeriene naţionale serveau o agendă politică, cel puţin pentru unele guverne”, explică Sascha Albers, profesor de management la Universitatea din Anvers. Guvernele europene redobândesc participaţii semnificative la aproape trei decenii după ce au început să privatizeze companiile aeriene naţionale, prima fiind British Airways în 1987, urmată de Lufthansa în 1997 şi Air France în 1999. Tot în ani 1990 a avut loc şi dereglementarea industriei aeriene europene, ceea ce a permis avansul transportatorilor de tip low-cost precum EasyJet şi Ryanair. „Multe guverne împărtăşesc punctul de vedere că o companie aeriană naţională face parte din viziunea lor politică generală. Nu ar fi surprinzător să vedem noi investiţii guvernamentale la Air France dar întrebarea cheie este dacă asta va conduce la încercări de a impune o direcţie politică asupra managementului companiei, dincolo de obiectivele comerciale”, a declarat John Strickland, directorul JLS Consulting din Londra.Mulți analiști văd prezența guvernelor în industrie ca pe un fenomen temporar, deoarece companiile aeriene îşi vor reduce dependenţa de stat după ce călătoriile vor reveni la normal. Dar alții sunt circumspecți. „Există o veche zicală franceză: ai grijă de ceea ce este temporar pentru că poate deveni permanent”, spune Jorge Guira, profesor de drept la Universitatea Reading.
