Creșterea globală a cererii de petrol va scădea din cauza unui nou val de infecții Covid-19 și blocaje reînnoite, diminuând speranțele pentru o revenire puternică pe termen scurt, potrivit Institutului de Finanțe Internaționale(IIF).
Este puțin probabil ca cererea să atingă nivelul post-pandemic de 100 de milioane de barili pe zi înainte de 2023, a declarat institutul în raportul său intitulat “Piața petrolului: Extinderea ofertei, recuperarea fragilă a cererii”. “Declinul elasticității cererii globale de la mijlocul anilor 1990, în ceea ce privește produsul intern brut, se va accelera. Schimbările de comportament, inclusiv munca de la domiciliu, reducerea călătoriilor de afaceri și de vacanță din cauza pandemiei și adoptarea de politici de către marile economii pentru a sprijini un viitor cu emisii reduse de carbon vor reduce și mai mult creșterea cererii globale de țiței”, a spus Garbis Iradian, economistul șef al IIF pentru regiunea Orientul Mijlociu și Africa de Nord(MENA). Alianța OPEC+ condusă de Arabia Saudită și Rusia intenționează să adauge 2 milioane de barili pe piață în următoarele trei luni, în vederea restabilirii unui sfert din reducerile de producție convenite acum un an ca răspuns la pandemie. IIF se așteaptă ca cererea de petrol să crească cu 5,4 milioane bpd până la 96,8 milioane bpd în acest an, după ce a scăzut cu 8,5 milioane bpd în 2020. „Stimulul fiscal în economiile avansate, în special în SUA, și progresul vaccinărilor împotriva coronavirusului ar trebui să sprijine redresarea economică globală puternică și cererea globală de petrol până la sfârșitul acestui an”, precizează economistul IIF. Institutul își menține prognoza prețului petrolului la 60 de dolari pe baril și estimează o creștere a stocurilor mondiale, susținute de redresarea treptată a ofertei. De asemenea, IIF a menționat blocajul recent al Canalului Suez drept o “limitare temporară” a aprovizionării cu țiței, de aproximativ 13 milioane de barili.
