C. T. Popescu, acest Chelileo Galilei al României

O să ajung la Cristian Tudor Popescu, dar întâi trebuie să-l despăduchez pe Cartianu. Și el a înjurat-o pe Flavia Groșan. Și a înjurat și Ziarul „Național”, pentru că îl complexează publicațiile tipărite. La Cartianu, adică la țară, hârtia se folosește în fundul curții și acolo a dus Gregoire „Adevărul”, când Patriciu l-a pus redactor șef. Patriciu și Cartianu – megalomanul și țăranul.

Gregoire Griguță, doamna Groșan nu te poate ajuta, pentru că nu prescrie săpun și perii de sârmă! O să-ți explic în versuri. „Și chiar de-ar prescrie, tu ai mari restanțe din copilărie!” Când te duci la supermarket se termină deodorantul în fața ta, ce fatalitate! Dar altfel te crezi Sanepid justițiar.

În cazul lui Cartianu trebuie folosită resursa de iod a Mării Negre. În satul lui Grigore plouă rar, în satul lui boierii n-aveau vaci, dar aveau râie. Omul e genial. Lucrează în presă cum lucra pământul. Scrie cu hârlețul și scoate bolovani pe gură.

Nici lui Cristian Tudor Popescu nu-i place de Flavia Groșan. Doamna doctor n-a venit cu leacuri băbești, n-a cerut să i se breveteze vreun medicament. A făcut o singură eroare. A propus o schemă de tratament prea ieftină și s-a supărat falanga mediatică a Big Pharma. O variantă de tratament, insist, o variantă de tratament, nicidecum un panaceu. Flavia Groșan n-a cerut Premiul Nobel pentru că ar fi descoperit apa caldă. Dar vor lua premiul Oscar cei care au descoperit focul.

Și cum stătea așa, boieros, CTP, gândindu-se că a fost săgeata netalentatului Dumitru Tinu, și cum stătea și tot stătea și iar stătea tenismanul farfuriot, deodată a simțit mirosul de sânge. Era subiectul zilei, care a apărut, în premieră, în „Național”, grație ziaristei Claudia Marcu. Cei care o apreciază pe doamna Groșan au devenit „maglaviți și maglavite”. Aaaa, tu ești raționalist, Cristinele, am înțeles! Ești ceva între Chelileo Galilei și Giordano Bulă.

Lui Chelileo Galilei nu îi place nici aspectul fizic al doamnei Groșan. Chelileo Galilei e playboy, când prinde o gagică îi dă câte șapte numere pe noapte. E vorba despre o noapte polară, care începe pe 21 decembrie și se termină pe 21 iunie. Pentru Chelileo Galilei, noaptea polară a început pe 22 decembrie 1989 și s-a terminat pe 15 iunie 1990, când Chelileo Galilei a aplaudat minerii.

Dar ce face bipolarul în noaptea polară? O zăpăcește pe gagică, începe aia să strige în versuri: „Cristi, trage-mi-o temeinic, /ești frumos și ești puternic,/ pedepsește-mă, Copernic!”