1. La Londra au intrat în faliment producătorii de topoare, după ce s-au întors, la Țăndărei, Cavalerii Mesei Rotunde cu mușama. Unde sunt ziaricii care s-au folosit de Diaspora? Unde să fie? Acum cer bani pe facebook pentru spitalul Cantacuzino. Și au comision. Mi-e silă de voi, până și florăreasa cu fustă înflorată din fața Spitalului (între timp s-a transferat și ea la Londra) era mai simpatică. Întâmplarea cu florăreasa a povestit-o Mădălin Voicu junior, într-o emisiune la care am fost și eu, în 2012. „Florăreaso, de unde iau autobuzul?” „Nu știu, că io am venit cu căruța. Întreabă-l și matale pe generalul din ghereta de vizavi!” „Cuuum?” „Pe generalul de la cazino!” „Care cazino?” „Nu vezi, dom’le, ce scrie pe zidul ăla? CAAAANTA – CAZINO.”
2. Înainte de Covid, se spunea că hoții cei mai mari din orașele Europei sunt românii și magrebienii. Se poate, dar eu știu ceva din fotbal. Există blaturi jegoase, blaturi uitate și blaturi istorice. Aceste blaturi istorice le-au făcut marile puteri fotbalistice (și nu numai). Adică Germania și Anglia. 1982. Germania – Austria 1-0, la C. M. din Spania, meci care i-a trimis acasă pe algerieni. 1985. Anglia – Irlanda de Nord 0 – 0, meci care a împiedicat România să ajungă la C.M. din Mexic.
3. Sunt cutreierat de mândrie patriotică atunci când diasporezii mâzgălesc declarații la Vamă. Îmi vine în minte o altă poveste. E din anii ’80. În Piața Ovidiu din Constanța își pusese taraba un turc. Vindea statuete de lemn, de 10 – 15 centimetri înălțime. O Biserică din Maramureș și Ovidiu – poetul, nu coniacul. Ce căuta Biserica din Maramureș în Piața Ovidiu – nu am înțeles, dar nu contează. Pe niște cartonașe, turcul meu își (de)scrisese marfa, cu litere de tipar. „BISERC MARMUȘ” și „AVE-M OVIZI”. Încă una cu un turc din Constanța! Asta-i din 2014. A avut loc în Piața Griviței. În sâmbăta Paștelui, pe la prânz, turcul era deja matol și băga o urare de muezin updatat. „CRĂCIT FERICIUN ȘI TOT CE VĂ DOREȘTE!”
4. Dacă mai ține Corona, propun un Guvern de criză, alcătuit din doar trei persoane. Trei personalități. Ștefan Mandachi, Vlad Voiculescu și Marian Godină. Primul crede că menirea cârciumarului e filantropia, al doilea crede că un contabil cu unchiulet la Viena ar merita să fie șeful medicilor din România, iar al treilea crede că scriitorii sunt milițieni de circulație. Astfel, scriitorul cu fluier intră în contradicție cu alt clasic al literaturii universale. E vorba despre Tudor Chirilă, autorul nemuritoarelor versuri „nu ne mai trageți pe dreapta!” Aoleu! Ne-am dat cu stânga progresistă sau cum? Plus că „trasul pe dreapta” e un pleonasm rutier. Milițianul nu poate trage o mașină pe stânga, fiindcă s-ar curăța și șoferul, și organul Statului. Ar veni camionul de pe celălalt sens. Brrrmmm, brrrmmm, tiiiit, tiiiit, buf! Brrrmmmm, brmmm – așa torcea motorul, nu Iohannis.
5. Dar să vedeți cum organizează Godină seri culturale! „Trage pe dreapta” o gagică și îi zice „vino, vino, vino, focoaso! Vino să-ți citesc, vreau să îți citesc! Dă-mi talonul, să-ți citesc ITP-ul!”
