O mobilizare record de 71% a dus la un val electoral în favoarea taberei democratice, care a câștigat peste 80% din locurile din alegerile locale. După șase luni de manifestații, această victorie zdrobitoare confirmă sprijinul popular pentru revolta anti-Beijing.
Luni dimineață, democrații au preluat controlul a 17 din cele 18 consilii raionale în joc și au câștigat aproximativ 90 la sută din locuri. „Vocea opiniei publice răsună clar şi puternic. Sperăm că guvernul va putea asculta cerinţele manifestanţilor”, a afirmat pentru South China Morning Post unul dintre candidaţii aleşi pentru Partidul Democrat, Roy Kwong, membru al Consiliului Legislativ. Potrivit rezultatelor provizorii referitoare la 235 de mandate, candidaţii prodemocraţie ar obţine 196, faţă de 27 pentru candidaţii proBeijing şi 12 pentru candidaţii independenţi. Mobilizarea spectaculoasă a aproape 3 milioane de alegători a schimbat fața acestor alegeri, dominate în mod tradițional de formațiunile aliniate Beijingului, este mai degrabă un referendum care transmite un mesaj serios Chinei comuniste autoritare, cea de-a doua putere a lumii. Reacţiile n-au întârziat: “Hong Kongul face parte din China oricare va fi rezultatul alegerilor locale de duminică”, a avertizat ministrul chinez de externe, Wang Yi. ”Guvernul central chinez o susţine cu fermitate pe şefa executivului Carrie Lam la conducerea Regiunii Administrative Speciale’ Hong Kong ( purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Geng Shuang). 
Lam a spus că guvernul ei „va asculta cu umilinţă” populaţia în urma înfrângerii electorale, dar nu a oferit detalii despre ceea ce intenţionează să facă, deşi adversarii i-au cerut să reacţioneze la cele cinci cereri ale acestora, inclusiv introducerea votul universal şi investigarea abuzurilor poliţiştilor. „Alegătorii au folosit cel mai pașnic mod de a spune guvernului că nu vom accepta Hong Kong-ul ca stat de poliție și regim autoritar”, a declarat Wu Chi-wai, președintele Partidului Democrat. Speranţele taberei pro-democraţie se leagă de poziţia pe care o va adopta Beijingul, dar aici nu e loc de entuziasm: puternicul Xi Jinping își arată hotărârea de a controla mai îndeaproape sistemul judiciar al teritoriului semi-autonom, ştie că cetățenii din Hong Kong nu au încredere în Carrie Lam, aleasă de o comisie pro-chineză, şi, în pofida declaraţiilor de susţinere, o poate schimba rapid cu o persoană mai decisă şi loială Partidului Comunist. Dar preşedintele Chinei mai ştie că are o problemă, după spirala de violenţă din ultimele luni, demonstranţii nu se lasă intimidaţi: câţi poţi să arestezi ? Şi mai mare este dezastrul de imagine, Hong Kongul se număra printre destinațiile preferate ale investitorilor internaționali, acum fosta colonie britanică are daune economice uriaşe, iar renunţarea la principiul “o ţară, două sisteme” ar însemna un dezastru pe care China nu şi-l va permite. Dar oare cât mai crede Xi Jinping în comunism?
