Exploziv! Sângele românilor, vândut străinilor pe 35 de ani

Guvernul va încheia un  parteneriat public-privat cu o firmă străină care să construiască banca națională de sânge, plasmă umană și celule stem, precum și o fabrică pentru subproduse din sânge. Motivând că nu are bani pentru o asemenea investiție, statul român va plăti, prin contract, chiar cu sângele și plasma românilor, care vor fi vândute în afara țării, pentru profit.

Cele 100 de pagini ale studiului care fundamentează amanetarea sâmgelui românilor pe o perioadă de 35 de ani este atât de corporatist întocmit, încât cu siguranță nu a fost conceput prin birourile Guvernului. Începând cu prima pagină, până la ultima aflăm cât de avantajos este pentru România ca o firmă din afara țării să vină să construiască pe banii ei o bancă de sânge, plasmă și celule stem, precum și o fabrică de obținere a imunoglobinei și a altor derivate din sânge, pe care să o exploateze timp de 35 de ani. Exploatarea înseamnă colectarea sâgelui, plasmei și derivatele acestora și vânzarea în străinătate pentru amortizarea investiției, spun oficialii români. ”Prin contractul de parteneriat public-privat se impune ca activitatea de colectare a plasmei să nu diminueze cantitatea colectată de sânge. Se interzice realizarea de profit din activitatea de transfuziologie, singurele profituri fiind încasate doar din vânzarea de derivate din plasmă, colectată şi procesată, precum şi din colectarea, testarea, procesarea şi stocarea de celule stem. Preţurile produselor derivate din plasmă vândute de societatea de proiect către sistemul medical românesc nu pot depăşi preţurile de referinţă stabilite pentru acest PPP. Preţurile de referinţă pentru fiecare categorie de produs sunt stabilite prin raportarea la preţul mediu al produselor similare stabilit prin licitaţiile desfăşurate în SEAP (platforma electronică pentru achiziții publice) în cursul anului 2018, în perioada 1 ianuarie-1 septembrie. Preţul de referinţă se indexează anual cu inflaţia. După terminarea contractului de PPP, statul va intra în proprietatea bunurilor care au fost prevăzute în contractul de parteneriat public-privat”, se arată în studiul de fundamentare al proiectului de parteneriat.

România, incapabilă să autorizeze prelucrarea plasmei

În studiu se admite faptul că, chiar dacă România ar aloca cele 854 milioane de lei necesare investiției pentru colectarea de plasmă și prelucrarea ei, ”produsele derivate din plasmă românească nu pot fi autorizate decât în urma unei proceduri costisitoare şi de lungă durată, prin care este atestată tehnologia utilizată”. ”Tocmai de aceea, este foarte important faptul că, în urma acestui parteneriat, produsele derivate din plasmă românească vor fi autorizate ca produse realizate sub licenţa unui producător autorizat, din plasmă umană, colectată şi procesată cu tehnologia unui astfel de producător autorizat, deja atestată şi certificată internaţional. Din nefericire, în continuare peste 50% din necesarul de plasmă al ţărilor Uniunii Europene provine de la donatorii din SUA. Existăşi câteva excepţii, printre care şi România, ţări care nu utilizează deloc plasma locală pentru fracţionare, respectiv producerea de derivate din plasmă. Astfel, România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană, în privinţa consumului de produse derivate din sânge şi plasmă umană, colectate din surse locale. România este depăşită chiar şi de Bulgaria şi Ţările Baltice, care consumă derivate din sânge colectat de la donatorii proprii, chiar dacă nu consumă derivate din plasma colectată local. Deşi România se situează la mijlocul clasamentului european privind numărul de donatori de sânge, autorităţile nu au reuşit să întreprindă măsuri efective în planul încurajării colectării de plasmă umană, producţiei şi utilizării derivatelor din această plasmă umană, pentru a asigura astfel necesarul naţional şi a reduce dependenţa de sursele externe. La nivelul specialiştilor din cadrul Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională (INHT) se estimează că România poate colecta prin afereză,de la donatorii deja înregistraţi,circa 200.000 l de plasmă pe an”, se arată în studiul de fundamentare.

Profit de 9 miliarde de euro

Pentru firma care va semna parteneriatul cu statul român, profitul va fi de peste 9 miliarde de euro. Doar 15% din veniturile realizate din vânzarea de derivate din plasmă vor fi de ajuns pentru amortizarea investiției. Avantajele României, spun autorii studiului prezentat de Guvern, sunt acelea că finanțarea investițiilor necesare pentru construcția, echiparea, autorizarea și operarea fabricii de fracționare a plasmei umane se va asigura exclusiv de către partenerul privat, iar prețurile produselor derivate din plasmă umană pentru piața internă vor fi limitate la valoarea prețului mediu de achiziție din 2018, cu actualizarea inflației, preț valabil pentru următorii 25 de ani.