Război comercial, Brexit, tarife mici, restructurare, reducerea costurilor… marile bănci și-au înmulțit anunțurile privind reducerea locurilor de muncă. Amploarea acestui fenomen creşte de mai multe luni în Europa şi pune în pericol zeci de mii de joburi, inclusiv în posturile de conducere.
Ultima a mutat banca HSBC, gigantul britanic a anunţat eliminarea a 10.000 de locuri de muncă suplimentare, pe lângă cele 4.700 anunțate în august noul CEO, Noel Quinn, care l-a succedat pe John Flint, plecat la începutul lunii august. În total, între anunțuri și zvonuri nedezvăluite, până la 50.000 de locuri de muncă ar fi acum în pericol în Uniunea Europeană și ar putea fi eliminate mai devreme sau mai târziu. Un număr mare de bănci au planuri strategice care se derulează până în 2020, dar veniturile lor sunt sub aşteptări şi anunţă acum corecţii la jumătatea costurilor, spune Jon Peace, analist la Credit Suisse. De fapt, unele obiective pentru 2020 “trebuiau îngropate”, aşa au procedat Societe Generale şi BNP Parisbas, care au redus ţintele încă din februarie. Cinci luni mai târziu a fost rândul UniCredit să anunţe că nu îşi va atinge planul pentru 2019. Același ton la Commerzbank, care a avertizat că profitul anual preconizat va fi dificil de obținut.
Dar cea mai spectaculoasă mişcare a venit din Germania, Deutsche Bank a dat startul unei restructurări fără precedent de 18.000 de locuri de muncă, cu eliminarea diviziei de trading şi unei părţi din cea de retail din ţară. Anunţuri pesimiste vin de la Barclays şi spaniolii Caixa şi Santander. Încă neconfirmat oficial, UniCredit(Italia) ar putea și ea să amputeze 10.000 de joburi. „Dacă trebuie să existe o ajustare a forței de muncă, vom discuta despre ea în decembrie”, a declarat CEO-ul Jean-Pierre Mustier. Nici băncile franceze nu sunt cruţate, În aprilie, Societe Generale a anunțat 1.600 de disponibilizări,jumătate din ele în Franța. La BNP Parisbas, alte 500 de slujbe vor fi tăiate în următorii trei ani. “Un cocktail formidabil”, avertizează economiştii de la Les Echos. Se adaugă Belgia, cu 2200 de locuri de muncă mai puţine, şi Italia cu un plan de pensionari anticipate pentru 1500 de salariaţi.
Radu Jacotă
