Rata de crestere a sperantei de viata a incetinit si continua sa existe decalaje mari intre regiunile Uniunii Europene. Romania are a patra cea mai mica speranta de viata din UE, respectiv 75,3 ani, fata de o medie europeana de 81 ani, dar si cele mai mici cheltuieli cu sanatatea din Uniune, conform editiei 2018 a raportului Sanatatea pe scurt: Europa, publicat de Comisia Europeana.
Elaborat in comun de Executivul Comunitar si de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica raportul se bazeaza pe analize comparative ale starii sanatatii cetatenilor din UE si ale performantei sistemelor de sanatate din cele 28 de state membre. Romania ramane una dintre tarile in care sunt inregistrate discrepante notabile intre speranta de viata in randul barbatilor (71,7 ani) si la femei (79,1 ani). Cea mai mare diferenta, de peste 10 ani este intalnita in Letonia si Lituania.Romania are a doua cea mai mare rata a mortalitatii din UE, dupa Bulgaria, de 1530 decese la 100.000 locuitori, fata de o medie UE de1.036 cazuri. Cea mai frecventa cauza de deces o reprezinta bolile sistemului circulator (cardiovasculare, cerebrovasculare).
Si aici, sub bulgari
Aceasta situatie a starii de sanatate a romanilor poate fi reflectata prin nivelul cheltuielilor pentru sanatate. Astfel, Romania se afla pe ultimul loc in UE, cu doar 983 euro anual pe cap de locuitor, cu peste 250 euro sub Bulgaria. La polul opus se afla Luxemburg, cu 4.713 euro, in timp ce media UE este de 2.773 euro. „In timp ce speranta de viata in UE este printre cele mai mari din lume, nu ar trebui sa ne culcam pe lauri. Multe vieti ar putea fi salvate prin intensificarea eforturilor noastre de promovare a unui stil de viata sanatos si prin contracararea factorilor de risc, cum ar fi fumatul sau sedentarismul. Este inacceptabil faptul ca in fiecare an, in UE, pierdem prematur peste 1,2 milioane de oameni, in conditiile in care acest fenomen ar putea fi evitat printr-o mai buna prevenire a bolilor si prin interventii mai eficiente in domeniul asistentei medicale ” a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara.
Constatari principale la nivelul UE
Pana recent, speranta de viata a crescut rapid si continuu in tarile UE. Totusi, din 2011, cresterea sperantei de viata a incetinit semnificativ. In plus, diferentele mari in ceea ce priveste speranta de viata persista nu numai in functie de sex, ci si de situatia socioeconomica. De exemplu, in medie, in intreaga UE, barbatii in varsta de 30 de ani cu un nivel mic de educatie se pot astepta sa traiasca cu aproximativ 8 ani mai putin decat cei cu o diploma universitara. Dovezi din diverse tari sugereaza ca pana la 20% din cheltuielile pentru sanatate ar putea realocate pentru a fi mai bine utilizate. O combinatie de parghii de politici ar putea optimiza cheltuielile asigurand o valorificare mai buna a acestora, de exemplu prin modul de selectare si compensare a costurilor produselor farmaceutice sau prin modul de achizitionare si stabilire a preturilor acestora prin intermediul evaluarii tehnologiei medicale. In 2015, peste 84.000 de persoane au murit in Europa din cauza problemelor de sanatate mintala. Costurile totale generate de problemele de sanatate mintala sunt estimate la peste 600 de miliarde EUR pe an. Aproape 40% dintre adolescenti declara ca in luna precedenta a existat cel putin o ocazie in care au consumat alcool in cantitati mari. Desi politicile de control al consumului de alcool au contribuit la reducerea consumului total de alcool in mai multe tari din UE, consumul de alcool in cantitati mari, atat in randul adolescentilor, cat si al adultilor, ramane o problema importanta de sanatate publica.
