Sefii statelor din zona euro, reuniti joi dupa amiaza la Bruxelles, in ceea ce presa a numit “Summit-ul ultimei sperante” au reusit sa cada de acord asupra liniilor generale de salvare.
Astfel, conditiile imprumuturilor deja acordate Greciei, dar si Irlandei si Portugaliei, vor fi usurate. Liderii europeni au convenit prelungirea de la 7 ani si jumatate la 15 ani “cel putin” durata imprumuturilor. Rata dobanzilor percepute va fi de asemenea scazuta, de la 4,5% la 3,5%.
Problema participarii sectorului privat la al doilea plan de ajutor pentru Grecia a fost de asemenea rezolvata. Bancile propun preschimbarea datoriilor grecesti scadente pana la finele lui 2019 in obligatiuni pe 30 de ani. Acest mecanism ar da suficient ragaz Atenei pentru a-si achita datoriile. Operatiunea ar lasa 71 de miliarde de euro din cel de-al doilea plan de ajutor pentru Grecia sa fie finantata de zona euro si de FMI. Aceasta va duce “practic cu siguranta” la o incapacitate de plata selectiva a Greciei.
Intregul plan a fost convenit in noaptea de miercuri spre joi, la Berlin, in cele cateva runde de negocieri dintre Angela Merkel si Nicholas Sarkozy. Analistii apreciaza ca Merkel a repurtat o mare victorie asupra lui Sarkozy, reusind intre altele sa-l determine pe acesta sa renunta la ideea instituirii unei taxe bancare.
Cu numai cateva ore inaintea summit-ului, Marea Britanie a anuntat ca nu va da nici macar un penny pentru Grecia sau restul zonei euro. Recunoscand gravitatea situatiei (“Sunt foarte nelinistit”, a declarat ministrul britanic de Finante George Osborne), Londra a subliniat destul de putin diplomatic ca nu e treaba ei sa rezolve problemele altora. “Contribuabilii britanici apara lira. Europenii trebuie sa-si apere ei insisi moneda euro“, a conchis Osborne.
