Petre Roman si Sorin Rosca Stanescu l-au evocat la televizii pe „omul de afaceri”, „omul de cultura”, „artistul”, „filantropul”, „marinimosul”, „sensibilul” si „vizionarul” Dinu Patriciu. Desfac si sfaram toate aceste encomioane, in orice ordine vreau eu.
Un „om de cultura”, un „artist”, chiar daca se arata de dreapta in politica si, firesc, in business, nu uita ca freamatul si inefabilul artei sunt in stanga, asa ca nu jefuieste multimi (RomPetrol si Mic.ro) si asa pandite de napasta. Aaaa, ca mai facea si acte caritabile… „Filantropului” ii era mila de cate un muribund intalnit intamplator si incerca, ajutandu-l financiar, sa-si rezolve propriile socoteli cu Dumnezeu. Dar „marinimia”, „sensibilitatea” nu-l impiedicau sa distruga fara remuscari comunitati, bresle, obiective economice. Si dictatorii isi iubesc catelul sau casa parinteasca, insa omoara zeci de mii de oameni dand un ordin, fara o vorba, dintr-o inclinare a capului, intr-o secunda.
„Om de cultura, artist”. A zis bine Tudor Octavian. „N-a facut o expozitie, strangea tablourile de dragul cantitatii”. Din punctul meu de vedere, pentru talentatul grafician Patriciu, arta era aritmetica si vanitate. El traia in euforia pretului. Postul manelist Romania TV l-a tratat exact cum merita. Moartea lui Dinu Patriciu a avut tot atata spatiu de emisie ca inmormantarea mamei lui Bercea Mondial.
Revenind la „omul de afaceri” Patriciu, trebuie sa recunoastem ca a fost nu un bun, ci un excelent om de afaceri pentru finii lui, Sorin Rosca Stanescu si Petre Roman. Si ii apreciez pentru faptul ca relatia lor nu s-a deteriorat. In Romania, in 7 cazuri din 10, finii si nasii nu-si mai vorbesc, la cativa ani dupa ce „s-au legat pe viata in Biserica”, iar in 5 cazuri din 10 devin dusmani de moarte. Neprihanitii Rosca si Roman au inteles ca pe un Patriciu usor senil e bine sa-l iubesti sincer.
„Om de afaceri”, „vizionar” — ce om de afaceri si ce vizionar a fost Patriciu? N-a jecmanit doar Statul, n-a ruinat doar afacerile lui. Patriciu a nenorocit si afacerile altora.
