După ce joi s-a aflat că fostul șef-adjunct al SRI Florian Coldea a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție, alături de fostul general SRI Dumitru Dumbravă și de un avocat, mai nou ies la iveală detalii din rechizitoriul procurorilor DNA, care prezintă probe împotriva fostului număr 2 din cadrul SRI, Coldea.
E vorba despre un document de sute de pagini, redactat de procurorii DNA, care ar contura tabloul detaliat al unui mecanism de influență și corupție în centrul căruia s-ar fi aflat fostul director adjunct al SRI. Acesta este prezentat drept liderul unui grup care ar fi acționat concertat pentru a obține sume uriașe de bani de la persoane aflate în dificultate juridică.
Potrivit documentului, care are 200 de pagini, „în calitate de lider al grupului, inculpatul Florian Coldea, persoană percepută ca având o mare influență raportat la funcția exercitată anterior pensionării, este cel care identifica posibilii clienți, îi evalua prin prisma persoanei care îi recomada, culegea informații despre acesta, după care îi îndruma către inculpatul celălalt, Dumitru Dumbravă, își exprima acceptul pentru inițierea relațiilor contractuale cu posibilii clienți sau pentru derularea contractelor”, notează realitatea.net.
Procurorii DNA îi acuză pe cei trei că au format un grup infracțional prin care cereau sume uriașe de bani de la diverse persoane, în schimbul implicării lor în anumite procese pentru a obține decizii favorabile.
Anchetatorii spun că la nivelul grupului, Coldea era văzut drept ”șeful cel mare”, iar complicii săi îi cereau acordul pentru fiecare contract încheiat în cadrul acelei firme folosite pentru a obține bani de la cercetate sau judecate în diverse dosare, potrivit site-ului citat.
Trimiși în judecată de DNA
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a doi foști militari și a unui avocat într-un dosar în care sunt acuzați, printre altele, de trafic de influență și spălare de bani.
În primă fază s-a aflat pe surse că cei doi foști militari sunt generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, iar avocatul – Doru Trăilă.
DNA-ul a transmis joi, 3 iulie, un comunicat de presă, faptul că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor.
DNA a mai anunțat că rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București.
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor.
De asemenea, mai fost trimisă în judecată o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.
În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:
În perioada 2018 – 2020, cei trei inculpați, profitând de sistemul relațional și influența pe care ar fi dobândit-o, ca urmare a exercitării funcțiilor anterior pensionării, respectiv de influența de care se bucura cel de-al treilea inculpat, prin prisma profesiei de avocat, ar fi constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice profesiei de avocat și spălarea banilor. Activitățile infracționale ar fi fost desfășurate până în anul 2024, potrivit unei scheme infracționale care presupunea, în principal, următoarele:
– identificarea unor persoane fizice sau juridice ce întâmpinau probleme în diverse domenii, cărora li se promitea rezolvarea, prin influența pe care inculpații pretindeau că o aveau în domeniile respective sau a unor persoane care doreau să își asigure protecția unor persoane influente,
– înființarea de către inculpații, foști militari, a unor societăți de consultanță, prin intermediul cărora, raportat la notorietatea de care se bucurau asociații/administratorii, pe de o parte, să atragă posibili clienți, iar, pe de altă parte, să creeze o aparență de legalitate a activității desfășurate,
– cooptarea unor case de avocatură sau a unor avocați care să încheie contracte de asistență juridică cu persoanele interesate să cumpere influență,
– încheierea de contracte de consultanță pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de inculpați prin exercitarea influenței sau prin ascunderea activității nelegale de consultanță juridică,
– cooptarea unor societăți de investigații, prin intermediul cărora să fie monitorizate părțile adverse din litigiile în cadrul cărora se acorda consultanță juridică, apropiații acestora, experți, avocați sau chiar magistrați, pentru ca, în baza colaborării și a consensului neechivoc de a-și alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, de a se supune unei discipline și a acționa potrivit unui plan bine conturat, să obțină profituri prin mijloace ilicite.
În perioada 2020 – 2024, cei trei inculpați ar fi participat la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice activității de avocat și spălarea banilor, activitatea grupului fiind punctual sprijinită și de cel de-al patrulea inculpat, om de afaceri.
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați judecători din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro.
Pretinderea ar fi fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro, prin semnarea a două contracte de asistență juridică (unul cu martorul și altul cu societatea deținută de acesta) și de încasarea efectivă a sumelor de 438.000 de lei și 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat.
În cursul anului 2023, aceiași trei inculpați ar fi pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro, creându-i convingerea că ei acționează ca o echipă care are conexiuni cu foști magistrați și că au posibilitatea să îi determine pe magistrații să pronunțe o hotărâre favorabilă martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. Pretinderea ar fi fost urmată de încasarea sumelor de 773.000 de lei și respectiv 397.864 lei, de care ar fi beneficiat toți inculpații.
Cei doi inculpați, foști militari, și-ar fi constituit societăți de consultanță, prin intermediul cărora ar fi încheiat contracte de consultanță generală, pe de o parte, cu societatea de avocatură a celui de-al treilea inculpat, iar pe de altă parte, între societățile de consultanță respective. Ar fi fost încheiate acte adiționale la contractele de asistență juridică prin care ar fi fost modificate clauzele privind obiectul contractelor și prețul acestora, în scopul includerii serviciilor de consultanță juridică nelegală prestată de inculpatul care nu avea calitate de avocat sau pentru a da o aparență de legalitate sumelor pretinse de inculpați pentru exercitarea pretinsei influențe. Obiectul contractelor de consultanță ar fi fost unul nedeterminat sau determinat precar, pentru a permite transferul unor sume de bani, fără a exista posibilitatea verificării provenienței și a scopului economic al sumelor transferate prin conturi. Au fost încheiate contracte cu societăți de investigații, prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente, pentru promovarea intereselor clienților.
În perioada 2019 – 2020, unul dintre inculpați, în baza înțelegerii cu inculpatul având profesia de avocat, iar ulterior, până în anul 2024, în realizarea scopului pentru care a constituit grupul infracțional organizat, deși nu avea calitatea de avocat, cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează profesia de avocat, cu sprijinul celorlalți inculpați, în baza unor contracte de consultanță generală și a unor acte adiționale la contractele de asistență juridică încheiate de societatea de avocatură aparținând unuia dintre inculpați, a unor contracte de consultanță în afaceri și management cu un obiect fictiv, ar fi prestat servicii de consultanță juridică în domeniul penal și în domeniul civil, atât în mod direct, cât și prin intermediul societății de avocatură menționate, pentru clienții a nouă (9) societăți comerciale. În acest scop, inculpatul ar fi emis și ar fi comunicat clienților opinii juridice, ar fi stabilit strategii de apărare pe care le-a discutat cu beneficiarii serviciilor de consultanță juridică și ceilalți doi inculpați, i-ar fi asistat pe clienți la negocieri, ar fi stabilit demersurile judiciare ce urmau a fi efectuate (formularea unor căi de atac, a unor cereri de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar sau de încuviințare a părăsirii teritoriului României).
Pentru a se disimula natura și proveniența sumelor de bani provenite din infracțiunile de trafic de influență și din exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică și pentru a le transforma în venituri licite, s-ar fi procedat la emiterea de facturi pentru prestații nedeterminate și efectuarea de plăți pentru operațiuni comerciale fictive declarate între societățile controlate de către cei trei inculpați.
În rechizitoriu s-a propus ca sumele de bani obținute din săvârșirea infracțiunilor, de către inculpații asociați în cadrul societăților comerciale, respectiv 1.608.864,80 lei, prin trafic de influență, 7.763.259,22 lei, prin exercitarea fără drept a unei profesii (sumă de care au beneficiat ambii inculpați) și o altă sumă de 590.472,08 lei obținută tot prin exercitarea fără drept a unei profesii, să fie supuse confiscării speciale, sens în care s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare aparținând inculpaților.
Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”
În ultimii ani, grupurile pentru drepturile omului și activiștii din domeniul muncii au evidențiat vicisitudinile exploatării grave din fabricile de confecții, în special în Asia de Sud-Est și America Latină.
Investitorii injectează capital în proiecte de topitorii din Africa și America de Sud, estimând că diversificarea lanțurilor de aprovizionare poate slăbi dominația Chinei și poate crea un avantaj geopolitic.
Însă modernizarea este subminată de o abordare haotică a fortificării liniilor frontului, cu planuri foarte diferite, utilizate în funcție de comandanții locali. Pozițiile de apărare sunt mai puțin eficiente din cauza lipsei cronice de trupe.
Numirea acesteia drept purtător de cuvânt al Executivului nu este o simplă gafă politică, ci reprezintă o sfidare. Este dovada că nu mai vorbim de guvernare, ci de ocupație ideologică. Și nu oricum, ci pe față, cu aroganță și mimând echilibrul. Căci, ce spune Guvernul Bolojan despre Dogioiu? „Profesionalism, echilibru și onestitate”. Serios? Să numești echilibrată o jurnalistă care, de ani de zile, face propagandă pentru axa democrată Bruxelles-Washington, în timp ce împroașcă venin în tot ce înseamnă conservatorism, suveranism sau identitate națională, e deja insultă la inteligența românilor.
Costul vieții a crescut semnificativ din cauza inflației, care a rămas ridicată în mai multe state membre ale UE, a atras atenția Comitetul Economic și Social European (CESE). În același timp, inflația este supusă adesea fenomenului de transmitere asimetrică a prețurilor, respectiv costul vieții crește rapid odată cu creșterea inflației, dar scade lent când inflația scade. „Inflația efectivă” (adică impactul inflației asupra anumitor categorii de cetățeni) variază în funcție de gospodării și a fost resimțită cel mai puternic de cele 94,6 milioane de europeni expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, la acest capitol România ocupând primul loc.
România este raiul multinaționalelor, având în vedere că aici obțin absolut tot ce doresc. În schimb, în celelalte state UE nu le prea merge.
În cazul în care nu ajunge la un acord până la 9 iulie – dată la care se încheie o amânare de 90 de zile privind tarifele ”reciproce” ale lui Donald Trump – produsele UE importate în SUA ar putea fi afectate de taxe de până la 50%. La scurt timp ar putea urma măsuri de retorsiune din partea blocului comunitar.
Afirmația este surprinzătoare. SUA au oprit livrările de armament esențial către 
Ca să dovedească poporului că se pricepe la toate, Ilie Bolojan s-a apucat să lovească în cadrele didactice, susținând că, deși s-ar fi redus orele de predare, performanțele educaționale nu ar fi crescut. Acesta le-a transmis profesorilor că, dacă tot lucrează 40 de ore pe săptămână, ar putea preda 20 de ore în loc de 16 ore, cât are un cadru didactic cu vechime.
Liderii grupului celor 11 mari țări emergente (inclusiv Brazilia, China, India, Rusia și Africa de Sud) și-au văzut reuniunea anuală afectată de războiul tarifar lansat de președintele american. Potrivit proiectului de comunicat final la care AFP a avut acces, ei trebuie să își exprime „preocupările serioase cu privire la creșterea măsurilor vamale unilaterale care denaturează comerțul și amenință să afecteze perspectivele de dezvoltare economică în lume”.
