Actrița Marinela Chelaru a murit la vârsta de 66 de ani, după o perioadă marcată de probleme grave de sănătate. În ultimele zile de viață, artista a fost internată în spital din cauza unor stări de leșin și a apelat de două ori la numărul de urgență 112. Potrivit apropiaților, lua zilnic aproximativ 20 de pastile pentru a-și ține sub control afecțiunile.
Marinela Chelaru a murit după o lungă suferință. Actrița și-a păstrat optimismul până în ultimele clipe
Deși se confrunta cu dureri și oboseală cronică, Marinela Chelaru a rămas o femeie puternică și optimistă. În ciuda problemelor medicale, continua să zâmbească și să vorbească despre viitor cu speranță, potrivit celor care au cunoscut-o.
Daniela Șoica, producătoare TV și una dintre cele mai apropiate prietene ale actriței, i-a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare: „Bubule, îmi pare rău! Am zis că vin la tine, dar nu am știut să-mi fac timp. Bubule, atâta voiam… doar să te mai strâng în brațe o dată! Te iubesc, Marinela Chelaru! Ai fost omul care mi-a fost alături și la bine, și la greu. Mă doare inima atât de tare!”
Mesajul a stârnit un val de reacții din partea colegilor de scenă și a publicului, care și-au exprimat regretul față de pierderea unei actrițe iubite și autentice.
Marinela Chelaru, comediana care a adus zâmbete generații întregi
Născută cu un talent aparte pentru umor, Marinela Chelaru a devenit una dintre cele mai îndrăgite figuri ale comediei românești. A fost remarcată pentru aparițiile sale din programele de Revelion, dar și pentru rolurile interpretate cu naturalețe în emisiuni și producții TV care au marcat anii ’90 și 2000.
După decenii petrecute pe scenă și în fața camerelor, viața actriței s-a schimbat radical. În ultimii ani, s-a retras din viața publică, confruntându-se cu dificultăți financiare și probleme medicale care au obligat-o să trăiască modest. Cu toate acestea, a rămas o prezență discretă, dar profund respectată de colegii de breaslă și de publicul care nu a uitat-o.
Pe fundal, televiziunile „de prestigiu” au preluat mesajele ANM și le-au transformat în show apocaliptic. Fiecare strop de ploaie a fost prezentat ca o dramă națională, fiecare rafală de vânt a devenit un breaking news. Așa s-a născut o nouă specie de jurnalism: meteorologia panicii, hrănită cu rating și isterie. Că doar frica vinde mai bine decât prognoza.
De altfel, redacția Național i-a cerut oficial un control la 
Prognoza meteo ar trebui să fie un serviciu public, nu o sursă de venit pentru televiziuni și pile de partid. Dar la ANM, informația se vinde ca marfa la tarabă. Cine plătește, primește și „alertă exclusivă”. Cine nu, află de furtună abia când i se umple curtea de apă.
Mai mult, administratorii restaurantelor vor fi obligați să furnizeze inspectorilor date referitoare la numărul de meniuri și de participanți și prețul meniului (inclusiv menționarea diferențelor de preț, dacă există mai multe tipuri de meniuri), valoarea avansului încasat și modalitatea de plată, dar și modalitatea de plată preconizată la finalizarea evenimentului, conform contractului. Potrivit circularei semnată de președintele ANAF, Adrian Nica, în situația în care contribuabilul declară că nu au avut loc evenimente în perioada verificată, pot fi solicitate, în măsura în care este posibil, imaginile stocate de camerele de supraveghere pentru confirmarea celor declarate. La finalizarea acțiunilor de control inopinat, în funcție de riscul identificat, ANAF va proceda la valorificarea constatărilor prin verificări documente sau acțiuni de inspecție fiscală, după caz. De asemenea, în situațiile în care există riscul ca un contribuabil să se sustragă, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, periclitând colectarea creanțelor bugetare, se vor institui măsuri asigurătorii.
„Să spunem că facem noi, nu ştiu, maşina de luptă a infanteriei, cu ce avem în fabricile din România, e o inepţie, nu se poate”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei, la un post de radio. Acesta a arătat că 11 miliarde de euro din programul de reînarmare a UE, împrumutați de țara noastră, trebuie cheltuiți foarte repede și că în industria de apărare de la noi nu s-ar mai fi făcut investiții de 30 de ani.