România înregistrează cifre îngrijorătoare în privința consumului de droguri în rândul adolescenților. Agenția Națională Antidrog arată că aproximativ 10 % dintre elevii de liceu au experimentat droguri cel puțin o dată, iar începutul consumului este raportat, în unele județe, sub vârsta de 13 ani. Mai mult, internările pentru dependență au crescut cu peste 70% în ultimii cinci ani.

Raportul ESPAD 2024 relevă că 14% dintre adolescenții de 15–16 ani din Europa au consumat droguri ilegale, iar 12% au apelat la cannabis în viață, în vreme ce 22% folosesc țigări electronice  – date care descriu o realitate consistentă și în România, unde vapingul devine o problemă emergentă.

Aceste statistici justifică luarea unor măsuri integrate de prevenție la nivel educațional și comunitar. Conferința Webdidactica „Conștient, nu dependent – Educația, prima linie în lupta antidrog”, organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, vine în acest sens joi, 10 iulie, ora 19:00, cu o dezbatere transmisă în direct online.

Evenimentul aduce la masă reprezentanți din toate domeniile implicate:

• Cătălin Țone, specialist antidrog, va prezenta o radiografie a lacunelor din planurile de prevenție și modul în care programul „Conștient, nu dependent” poate ajunge în ș
• Adriana Iancu, director la Școala Gimnazială 206 din București, va aborda consumul real în școli și rolul educatorilor și părinților în identificarea semnelor de consum.
• Valeria Herdea, fostă președintă CNAS, va vorbi despre capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde dependenței, cu referință la resursele medicale actuale.
• Laura Catană, psihiatru, va prezenta psihologia debutului în consum și etapele de recuperare.
• Lucian Ibănescu, fost consumator, va împărtăși experiența reală a căderii în dependență și a revenirea la o viață normală.
• Carmen Voiculescu, mama unei adolescente cu dependență, va aduce o perspectivă emoțională, despre semne, sprijin și rolul instituțiilor.

Campania a început pe 26 iunie cu acțiuni în Școala 206 și la centrul Teen Challenge din Grădiștea, conectând prevenția cu experiențe de viață în comunitate. Nevoia acută este susținută de lipsa unor rețele coerente de prevenție și de numărul redus de consilieri școlari și medici dedicați.

Un prim pas al discuției de joi este să transforme datele în realități: nu doar statistici, ci exemple de cum poate interveni un profesor, un psiholog ori un fost dependent care a ales viața. Conferința invită la responsabilizare și acțiune practică.

Participarea este gratuită, accesibilă online prin înscriere, și se adresează educatorilor, părinților și adolescenților care caută înțelegere și soluții.

După ce joi s-a aflat că fostul șef-adjunct al SRI Florian Coldea a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție, alături de fostul general SRI Dumitru Dumbravă și de un avocat, mai nou ies la iveală detalii din rechizitoriul procurorilor DNA, care prezintă probe împotriva fostului număr 2 din cadrul SRI, Coldea.

E vorba despre un document de sute de pagini, redactat de procurorii DNA, care ar contura tabloul detaliat al unui mecanism de influență și corupție în centrul căruia s-ar fi aflat fostul director adjunct al SRI. Acesta este prezentat drept liderul unui grup care ar fi acționat concertat pentru a obține sume uriașe de bani de la persoane aflate în dificultate juridică.

Potrivit documentului, care are 200 de pagini, „în calitate de lider al grupului, inculpatul Florian Coldea, persoană percepută ca având o mare influență raportat la funcția exercitată anterior pensionării, este cel care identifica posibilii clienți, îi evalua prin prisma persoanei care îi recomada, culegea informații despre acesta, după care îi îndruma către inculpatul celălalt, Dumitru Dumbravă, își exprima acceptul pentru inițierea relațiilor contractuale cu posibilii clienți sau pentru derularea contractelor”, notează realitatea.net.

Procurorii DNA îi acuză pe cei trei că au format un grup infracțional prin care cereau sume uriașe de bani de la diverse persoane, în schimbul implicării lor în anumite procese pentru a obține decizii favorabile.

Anchetatorii spun că la nivelul grupului, Coldea era văzut drept ”șeful cel mare”, iar complicii săi îi cereau acordul pentru fiecare contract încheiat în cadrul acelei firme folosite pentru a obține bani de la cercetate sau judecate în diverse dosare, potrivit site-ului citat.

Trimiși în judecată de DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a doi foști militari și a unui avocat într-un dosar în care sunt acuzați, printre altele, de trafic de influență și spălare de bani.

În primă fază s-a aflat pe surse că cei doi foști militari sunt generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, iar avocatul – Doru Trăilă.

DNA-ul a transmis joi, 3 iulie, un comunicat de presă, faptul că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor.

DNA a mai anunțat că rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor.

De asemenea, mai fost trimisă în judecată o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

În perioada 2018 – 2020, cei trei inculpați, profitând de sistemul relațional și influența pe care ar fi dobândit-o, ca urmare a exercitării funcțiilor anterior pensionării, respectiv de influența de care se bucura cel de-al treilea inculpat, prin prisma profesiei de avocat, ar fi constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice profesiei de avocat și spălarea banilor. Activitățile infracționale ar fi fost desfășurate până în anul 2024, potrivit unei scheme infracționale care presupunea, în principal, următoarele:

– identificarea unor persoane fizice sau juridice ce întâmpinau probleme în diverse domenii, cărora li se promitea rezolvarea, prin influența pe care inculpații pretindeau că o aveau în domeniile respective sau a unor persoane care doreau să își asigure protecția unor persoane influente,
– înființarea de către inculpații, foști militari, a unor societăți de consultanță, prin intermediul cărora, raportat la notorietatea de care se bucurau asociații/administratorii, pe de o parte, să atragă posibili clienți, iar, pe de altă parte, să creeze o aparență de legalitate a activității desfășurate,
– cooptarea unor case de avocatură sau a unor avocați care să încheie contracte de asistență juridică cu persoanele interesate să cumpere influență,
– încheierea de contracte de consultanță pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de inculpați prin exercitarea influenței sau prin ascunderea activității nelegale de consultanță juridică,
– cooptarea unor societăți de investigații, prin intermediul cărora să fie monitorizate părțile adverse din litigiile în cadrul cărora se acorda consultanță juridică, apropiații acestora, experți, avocați sau chiar magistrați, pentru ca, în baza colaborării și a consensului neechivoc de a-și alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, de a se supune unei discipline și a acționa potrivit unui plan bine conturat, să obțină profituri prin mijloace ilicite.

În perioada 2020 – 2024, cei trei inculpați ar fi participat la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice activității de avocat și spălarea banilor, activitatea grupului fiind punctual sprijinită și de cel de-al patrulea inculpat, om de afaceri.

În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați judecători din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro.

Pretinderea ar fi fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro, prin semnarea a două contracte de asistență juridică (unul cu martorul și altul cu societatea deținută de acesta) și de încasarea efectivă a sumelor de 438.000 de lei și 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat.

În cursul anului 2023, aceiași trei inculpați ar fi pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro, creându-i convingerea că ei acționează ca o echipă care are conexiuni cu foști magistrați și că au posibilitatea să îi determine pe magistrații să pronunțe o hotărâre favorabilă martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. Pretinderea ar fi fost urmată de încasarea sumelor de 773.000 de lei și respectiv 397.864 lei, de care ar fi beneficiat toți inculpații.

Cei doi inculpați, foști militari, și-ar fi constituit societăți de consultanță, prin intermediul cărora ar fi încheiat contracte de consultanță generală, pe de o parte, cu societatea de avocatură a celui de-al treilea inculpat, iar pe de altă parte, între societățile de consultanță respective. Ar fi fost încheiate acte adiționale la contractele de asistență juridică prin care ar fi fost modificate clauzele privind obiectul contractelor și prețul acestora, în scopul includerii serviciilor de consultanță juridică nelegală prestată de inculpatul care nu avea calitate de avocat sau pentru a da o aparență de legalitate sumelor pretinse de inculpați pentru exercitarea pretinsei influențe. Obiectul contractelor de consultanță ar fi fost unul nedeterminat sau determinat precar, pentru a permite transferul unor sume de bani, fără a exista posibilitatea verificării provenienței și a scopului economic al sumelor transferate prin conturi. Au fost încheiate contracte cu societăți de investigații, prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente, pentru promovarea intereselor clienților.

În perioada 2019 – 2020, unul dintre inculpați, în baza înțelegerii cu inculpatul având profesia de avocat, iar ulterior, până în anul 2024, în realizarea scopului pentru care a constituit grupul infracțional organizat, deși nu avea calitatea de avocat, cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează profesia de avocat, cu sprijinul celorlalți inculpați, în baza unor contracte de consultanță generală și a unor acte adiționale la contractele de asistență juridică încheiate de societatea de avocatură aparținând unuia dintre inculpați, a unor contracte de consultanță în afaceri și management cu un obiect fictiv, ar fi prestat servicii de consultanță juridică în domeniul penal și în domeniul civil, atât în mod direct, cât și prin intermediul societății de avocatură menționate, pentru clienții a nouă (9) societăți comerciale. În acest scop, inculpatul ar fi emis și ar fi comunicat clienților opinii juridice, ar fi stabilit strategii de apărare pe care le-a discutat cu beneficiarii serviciilor de consultanță juridică și ceilalți doi inculpați, i-ar fi asistat pe clienți la negocieri, ar fi stabilit demersurile judiciare ce urmau a fi efectuate (formularea unor căi de atac, a unor cereri de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar sau de încuviințare a părăsirii teritoriului României).

Pentru a se disimula natura și proveniența sumelor de bani provenite din infracțiunile de trafic de influență și din exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică și pentru a le transforma în venituri licite, s-ar fi procedat la emiterea de facturi pentru prestații nedeterminate și efectuarea de plăți pentru operațiuni comerciale fictive declarate între societățile controlate de către cei trei inculpați.

În rechizitoriu s-a propus ca sumele de bani obținute din săvârșirea infracțiunilor, de către inculpații asociați în cadrul societăților comerciale, respectiv 1.608.864,80 lei, prin trafic de influență, 7.763.259,22 lei, prin exercitarea fără drept a unei profesii (sumă de care au beneficiat ambii inculpați) și o altă sumă de 590.472,08 lei obținută tot prin exercitarea fără drept a unei profesii, să fie supuse confiscării speciale, sens în care s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare aparținând inculpaților.

Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

Guvernul Bolojan a anunțat recent o serie de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Sunt, însă, măsuri care vor ajunge să afecteze semnificativ veniturile multor români. Iar pentru un angajat cu un salariu net de 4.000 de lei, deciziile pe care le doresc guvernanții a fi implementate vor însemna cheltuieli suplimentare simțitoare, care se vor resimți din buzunarul propriu.

Potrivit unui calcul estimativ făcut de Antena 3, pentru un angajat obișnuit, cu un salariu net de 4.000 de lei, noile taxe, accize și scumpiri înseamnă circa 200 de lei în plus pe lună, bani care se duc direct către stat.

Așadar o sumă destul de importantă pe care o va pierde un angajat, după aceste scumpiri.

Ce efecte vor avea măsurile de austeritate în buzunarele unui salariat

În cazul unui român care locuiește într-o zonă limitrofă a Bucureştiului și care merge la muncă folosind mașina proprie și face, de exemplu, cumpărături alimentare la câteva zile, de la magazin, costurile după măsurile de austeritate recent anunțate vor crește considerabil. Bugetul personal va fi și mai afectat în cazul în care e fumător, și asta pentru că va crește și prețul unui pachet de țigări.

Odată cu creşterea TVA general de la 19% la 21%, şi a cotei reduse de la 9% la 11%, majoritatea bunurilor și serviciilor se vor scumpi, inclusiv alimente. Doar la acest „capitol” se scad din salariul lunar 50 de lei.

O altă măsură ce va afecta direct buzunarele românilor va fi creșterea, cu 10%, a accizelor la benzină. Pentru un consum estimat de 50 litri/lună, la un preț de 7 lei/litru, costul suplimentar lunar la capitolul carburant va fi de aproximativ 35 lei.

Ce mai arată calculele

Asigurarea auto obligatorie RCA a înregistrat deja o creștere semnificativă în 2025, cu până la 30% față de anul anterior. Iar în contextul noilor măsuri de austeritate, se estimează o creștere la încă 20% față de acest nivel, ceea ce ar însemna aproximativ 31 lei/lună în plus, pentru un șofer din zona București-Ilfov.

Fumătorii vor resimți, de asemenea, efectele acestor măsuri. Și asta pentru că dacă un pachet de țigări costă în prezent între 22-25 lei, cheltuiala lunară cu acest viciu fiind de 660-750 lei, o creștere de 10% înseamnă peste 2 lei pe pachet, deci lunar între 60 şi 75 lei în plus.

Și în cazul alcoolului va creşte acciza. Astfel că, potrivit sursei citate, pentru un consum moderat, estimat la 4 beri/săptămână și 1 sticlă de vin/lună, cheltuiala lunară este de aproximativ 150 lei, iar creșterea accizei adaugă încă aproape 20 lei/lună.

Așadar, punând cap la cap cifrele, un calcul final arată că un român cu un salariu de 4.000 de lei ar urma să piardă, după aceste scumpiri, cel puțin 200 de lei lunar, bani care se duc direct către stat.

Analiza „Național”: „românii plătesc mai mult pentru ca privilegiile sinecuriștilor să rămână intacte”

„În fiecare an, românii strâng cureaua. Se scumpește curentul, cresc accizele, apar noi taxe și impozite. Statul, chipurile, n-are bani. Deficitul bugetar se umflă, iar guvernanții ne vorbesc cu aer grav despre „necesitatea ajustărilor fiscale”. Sună responsabil, nu? Doar că în spatele acestor ajustări se ascunde o mare hoție cu etichetă oficială: românii plătesc mai mult pentru ca privilegiile sinecuriștilor să rămână intacte.

Parlamentarii‐cabaliști și sinecuriștii din CA-uri și tot felul de AGA au găsit formula genială care să-i țină mufați la conducta cu bani publici – : îl jefuiesc pe contribuabil român în timp ce pompează sporuri bizare și prime halucinante rudelor, prietenilor și amantelor numiți în funcții-cheie!

În loc să tăie privilegiile, guvernanții decid să umble din nou la buzunarul nostru. Este teoria economică liberală, care spune că taxele cresc doar dacă nu poți fura mai eficient.”

Citiți mai multe AICI: Gaura din buget, acoperită cu bani de la fraieri. Adică de la noi

La scurt timp după ce au fost anunțate măsurile de austeritate pentru sistemul bugetar, sindicaliștii și-au făcut cunoscute nemulțumirile. Și deja au fost declanșate proteste.

Vin informații de ultimă oră, vineri, 4 iulie.

Angajații din casele de pensii au început vineri protestele, în urma măsurilor anunțate de Guvern, a anunțat Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la BNS, potrivit stiripesurse.ro.

BNS transmite într-un comunicat că Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii își exprimă profunda nemulțumire față de modul în care actualii guvernanți continuă să ia măsuri cu impact major asupra angajaților, fără consultarea partenerilor sociali

Conform sursei menționate, vineri, angajații au declanșat un protest ca formă de reacție „în fața unei decizii considerate inechitabile și discriminatorii”.

Sindicaliștii susțin că deciziile adoptate „fără dialog real, fără analiză de impact și fără transparență demonstrează o lipsă de respect față de principiile democratice și de drepturile lucrătorilor, consfințite de legislația națională și europeană”.

Printre problemele semnalate de federația sindicală se numără lipsa unui dialog social real și constant cu organizațiile sindicale reprezentative, adoptarea unor măsuri fără o analiză serioasă a situației din sistemele afectate și absența transparenței și consultări în procesul decizional.

Sindicaliștii: Sporul de condiții vătămătoare nu e un privilegiu

„Sporul de condiții vătămătoare nu reprezintă un privilegiu, ci compensații legale pentru munca depusă în condiții care afectează sănătatea sau siguranța personalului, iar plafonarea reprezintă un afront adus celor care asigură funcționarea în bune condiții a caselor teritoriale de pensii”, susțin sindicaliștii.

Aceștia cer Executivului realizarea unei analize riguroase și obiective a activității instituțiilor publice înainte de adoptarea oricăror măsuri cu impact asupra personalului.

Au fost discuții cu sindicatele, joi, la Guvern

Amintim că reprezentanții confederațiilor sindicale au avut joi, 3 iulie, la Palatul Victoria, discuții cu premierul Ilie Bolojan, privind măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar.

„România are nevoie atât de măsuri structurale pentru a crește credibilitatea pe piețele financiare și în rândul investitorilor, cât și de soluții care să corecteze nedreptățile și dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetățenilor noștri. Sindicatele și patronatele sunt partenerii noștri. Dialogul început astăzi va continua în mod constant. Mâine va avea loc Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, în cadrul căruia vom continua consultările”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan, citat într-un comunicat al Guvernului transmis joi.

La consultările de joi de la Palatul Victoria, reprezentanții Executivului și cei ai sindicatelor au discutat despre „măsurile pregătite de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor, precum și despre impactul social și economic al acestora”.

„Premierul Ilie Bolojan a precizat că propunerile reprezentanților sindicali vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale” – a mai anunțat Guvernul.

Ulterior s-a anunțat că reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social va avea loc vineri, 4 iulie, începând cu ora 12.

Marcel Ciolacu a ieșit la atac, pe Facebook, după ce a fost acuzat de dezastrul economic din România. „Frica de ”junk” – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești?”, a răbufnit fostul președinte al PSD. 

„Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării.

Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete.

Dincolo de perdelele de fum, cred cu tărie că a venit timpul să vorbim cu mult calm și seriozitate despre realitate.

Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că REFORMA FISCALĂ este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, și cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanență cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră.

De aceea, am și militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu același impact- precum impozitul progresiv – este o mare greșeală. Și nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD!

Dar să revenim. NU, România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației.

Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!

Așadar să vorbim pe cifre, nu pe lozinci.

PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 țări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani.

Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro.

Investițiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Așa a fost posibil să începem marile șantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcție), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arși, zeci de școli și grădinițe. Și da – aici intră și programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei și care au însemnat creșterea nivelului de trai în satul românesc prin rețele de apă, gaze și canalizare, drumuri moderne, centre de învățământ sau unități sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum.

Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenții și garanții 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB față de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare.

România a egalat Polonia și a depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării.

Inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce am plafonat prețurile la energie și alimentele de bază.

Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu față de momentul preluării guvernării.

Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric.

Totuși, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit ”în neștire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?!

Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări.

Unde s-au dus banii?

Ce am făcut cu acel deficit?

În primul rând, nu am preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%. E simplu să spui ”PSD este vinovat”, dar PSD a avut premier doar un an și zece luni din ultimii 5 ani și jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverși afaceriști obscuri, achiziții de rachete în avans, jaful din pandemie cu măști neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri și așa mai departe. Adăugați la asta liberalizarea haotică din energie și războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor și veți avea tabloul complet. Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriașe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani.

Așadar, am făcut deficit, dar acesta a fost structurat în felul următor:

80% din acest deficit a mers în investiții: drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, infrastructură. Adică în viitorul nostru.

Am plătit bursele mărite elevilor și studenților, conform Legilor Educației promovate de președintele Iohannis.

Am recalculat pensiile, conform jalonului asumat în PNRR – o lege despre care atât Banca Mondială, cât și Comisia Europeană au spus că este sustenabilă și ca face ordine în sistemul de pensii. Să se dea vina acum pe pensionari pentru deficit mi se pare nu numai o minciună, ci și o mare ticăloșie.

Am crescut consistent atât salariile din educație (mai ales ale profesorilor debutanți), cât și ale personalului din sănătate, poliție, armată sau administrație publică. Vă amintiți când toate aceste categorii erau în Piața Victoriei, iar cei care astăzi spun că nu trebuiau mărite salariile erau primii care atunci susțineau fix contrariul?! Aceste majorări au fost considerate un avans din Legea salarizării, alt jalon fundamental din PNRR care trebuia făcut anul trecut și care a fost amânat tocmai din cauza constrângerilor bugetare.

Astfel, am considerat că un deficit care merge pe investiții este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu.

Banii băgați în economie se multiplică și revin la buget în 3-5 ani.

Asta se numește dezvoltare inteligentă. Așa au crescut și s-au modernizat toate țările europene.

Vreți niște exemple?! Uitați-vă la istoria deficitelor bugetare în Europa! Spania a avut deficit de peste 11% în 2012. Italia, Franța, Portugalia, Polonia au încălcat regulile fiscale ani la rând. Și totuși s-au modernizat, s-au dezvoltat.

Panica este mai periculoasă decât deficitul.

Austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adâncește.

Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă. Și atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică.

Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult.

Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta și avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenție – pe șapte ani.

Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinși de false impulsuri mesianice și impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia.

În definitiv, populația și economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Și nu există alt scop al politicilor publice decât creșterea bunăstării populației.

PS: Aveți idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe bursă și din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaționalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogați?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, anunţă joi, 3 iulie, că a declanşat procedura de demitere a conducerii Salrom (compania de stat care administrează Salina Praid), în urma dezastrului provocat de inundaţiile din luna mai. „Cine a greşit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!”, afirmă oficialul guvernamental, într-o postare pe Facebook. Ministrul Economiei mai dezvăluie că o „paranghelie” organizată de conducerea Salrom, în 30 iunie, chiar autoritățile căutau „soluţii disperate” pentru Salina Praid, a costat peste 12.500 de euro. Și anume, susține ministrul, 12.562,87 euro.

„Am zis că facem curat în instituţiile statului, asta facem! Am declanşat astăzi (joi-n.red.) procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, în urma dezastrului provocat de inundaţiile din luna mai. Cine a greşit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde!”, afirmă ministrul Economiei, Radu Miruţă, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului Economiei, angajaţii din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care „vin la pachet” cu responsabilitate.

„Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenţei şi al pasării continue a responsabilităţii. Salrom, Apele Române şi ANRM au ignorat aceste avertismente şi şi-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greşit sa plătească!”, afirmă Miruţă.

Ministrul adaugă că este timpul să se oprească „lipsa de bun simţ”.

A ieșit cu un exemplu și o factură: „Atât a costat o paranghelie organizată de conducerea SALROM”

„Uitaţi exemplul concret, tot de la SALROM. 12.562,87 euro. Atât a costat o paranghelie organizată de conducerea SALROM. Nu din banii lor. Din banii dumneavoastră. Şi ştiţi când au făcut-o? Conform facturii, pe 30 iunie.

Exact când noi căutam soluţii disperate pentru Salina Praid. Exact când tăiam din cheltuielile statului, când cămaşa ardea pe noi. Exact cu o zi înainte de termenul-limită pentru lucrările urgente de acolo. S-a terminat cu bătaia de joc pe banii publici”, avertizează ministrul Economiei, care a publicat pe pagina sa de Facebook şi o factură menită să dovedească afirmațiile sale.

„S-a terminat cu bătaia de joc pe banii publici. Conducerea SALROM răspunde, deja, pentru asta. Și cu funcțiile, și în fața Justiției” – susține ministrul Miruță.