Vine o nouă criză bancară americană? Un cocktail exploziv duce la falimente

Clădirile de birouri din Statele Unite rămân pe jumătate goale, din vina teleworkingului care a devenit atât de popular de la pandemie încoace. Valoarea lor s-a prăbușit, însă proprietarii vor trebui să își refinanțeze creditele, în ciuda ratelor ridicate ale dobânzilor: acest cocktail exploziv amenință, la rândul său, unele bănci.

New York, Washingon, San Francisco: angajații cu gulere albe sunt reticenți în a face din nou naveta obositoare, deoarece s-au obișnuit să lucreze de acasă în timpul crizei Covid. Rata de neocupare, care era de 9,5% în 2019, a crescut la 13,5% în 2023 și ar putea ajunge la 16,6% la sfârșitul anului 2025, potrivit  Fitch.

Fondurile de pensii și companiile de asigurări, printre altele, sunt, de asemenea, afectate dacă au în portofoliu proprietăți comerciale.

O nouă criză bancară pare deja pregătită. „Vor exista falimente în rândul băncilor mijlocii și mici”, a avertizat președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, în fața unei comisii a Senatului. „În multe orașe, cartierele de birouri sunt subpopulate, cu clădiri goale, iar toate magazinele care deserveau miile de persoane care lucrau în aceste clădiri sunt, de asemenea, sub presiune”. Ca urmare, sectorul birourilor a pierdut o treime din valoarea sa.

Și 2024 este un an riscant: un sfert din împrumuturile contractate de proprietari ajung la scadență, conform cifrelor Asociației Instituțiilor de Credit Imobiliar (MBA).

Asta înseamnă că 206 miliarde de dolari vor trebui refinanțate. Într-un moment în care ratele dobânzilor sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

„Împrumuturile vor trebui refinanțate într-un mediu caracterizat de rate ale dobânzilor mai mari, evaluări mai mici și rate de neocupare în creștere”, spune secretarul Trezoreriei, Janet Yellen. În Statele Unite, împrumuturile comerciale trebuie renegociate la fiecare trei până la cinci ani.

Riscul: o „reacție în lanț”, deoarece băncile „riscă să își vadă debitorii în incapacitate de plată și, ca urmare, să se trezească cu presiuni asupra capitalului”, a declarat pentru AFP Gregory Daco, economist șef la EY Parthenon.

„Dacă proprietățile sunt vândute la un preț mai mic, acest lucru ar putea declanșa un efect de domino, forțând băncile să reevalueze pierderile potențiale la care sunt expuse, precum și provizioanele necesare pentru a le acoperi, explică Ryan Sweet(Oxford Economics).

Consilierul economic principal al lui Joe Biden, Lael Brainard, a afirma recent că anticipează „tensiuni”, dar nu „implicații mai ample pentru sistemul financiar”.

Cu toate acestea, Powell a identificat deja riscuri la “băncile care au concentrații mari de proprietăți imobiliare comerciale, în special de birouri și retail”.