Unde sunt banii din PNRR? Statul mai face un împrumut de 600 de milioane de euro

În așteptarea celei de-a doua tranșe din PNRR, de 3,2 miliarde de euro, aprobată, dar cu termen de livrare necunoscut, România se împrumută pe bandă rulantă de la băncile străine. Cel mai recent este un împrumut de 600 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru a finanța Autostrada A7, ale cărei costuri sunt doar în mică parte suportate din banii PNRR.

Investițiile din banii PNRR sunt o necunoscută pentru populație. Guvernul nu a catadicsit să facă niciun raport public al proiectelor care vor primi bani din aceste fonduri, cu numele beneficiarilor și sumele alocate. Tot ceea ce se vehiculează este obligativitatea îndeplinirii jaloanelor, care înseamnă reforme dure, cu implicații social-economice dezastruoase. Până acum, banii aceia mulți din PNRR nu au ajuns decât într-o parte infimă, nu se știe unde, iar vreo schimbare în bine din punctul de vedere al dezvoltării sau măcar al reducerii sărăciei nu se întrevede.

De la Ministerul Finanțelor aflăm acum că România se împrumută din nou, de data aceasta cu 600 milioane de euro, pentru sprijinirea proiectului de investiții Autostrada A7. Culmea este că proiectul ar fi finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul 1 – Tranziția spre o economie verde, Componenta C 4. Transport sustenabil, Reforma R1 – Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră, Investiția I3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră. Ce înseamnă această finanțare? Că, din peste 30 de miliarde de lei necesari, din PNRR vin doar 9 miliarde de lei pentru această autostradă. Restul sunt bani de la buget și din împrumuturi. Chiar și pentru această finanțare parțială, România trebuie să îndeplinească însă niște jaloane.

Condiții peste condiții

În cadrul acestei reforme din Componenta C4, PNRR are drept jaloane semnarea contractelor pentru 100 % din lucrări, în urma licitațiilor deschise și concurențiale și a permiselor relevante obținute, cu avizele din evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele) emise și încorporate încă din faza de proiectare a investițiilor, construcția de drumuri noi, 50 % din lucrări finalizate, precum și construcția de drumuri noi finalizate (standarde TENT).

Totodată, un alt jalon este eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră. ”Proiectul autostrăzii va contribui la îndeplinirea jaloanelor impuse prin PNRR, având ca obiectiv construcția unei noi secțiuni de drum, la standarde TEN-T. De asemenea, investiția va conduce la îndeplinirea obiectivelor asumate prin Regulamentul 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și prin realizarea unei infrastructuri noi, necesară pentru asigurarea protecției mediului, reducerii emisiilor de carbon, siguranței și eficienței serviciilor de transport. În plus, proiectul va contribui la călătorii rapide si fiabile pe distanțe lungi, precum și pe relații de navetă, prin reducerea timpului de călătorie și creșterea vitezei medii de deplasare, la îmbunătățirea condițiilor de siguranță a traficului rutier și reducerea costurilor de operare a vehiculelor și la reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului”, arată Ministerul Finanțelor.

Crește datoria publică

Conform prevederilor Contractului de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, împrumutul de 600 de milioane de euro poate fi tras în maxim 20 tranșe, valoarea minimă a unei tranșe fiind de 30 milioane euro, cheltuielile cu TVA și cele privind exproprierile nefiind eligibile. Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, achitarea dobânzilor, a comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului se asigură, conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvernul României, prin  Ministerul Finanţelor.