Statistici halucinante ale Comisiei Europene. Românii, pe locul 2 în UE la calitatea vieții

Ratele satisfacției față de viața pe care o duc cetățenii UE, publicate de Eurostat, ori sunt comandate de Guvernul de la București, ori de președinta Comisiei Europene. Și asta pentru că românii au fost plasați pe locul 2 în UE la calitatea vieții, imediat după Austria, la egalitate cu Polonia și Finlanda și peste media europeană. Pentru Guvernul Ciolacu ar fi o confirmare a politicilor strălucite, iar pentru Ursula von der Leyen, un astfel de clasament arată că săracii sunt mai fericiți cu viața lor.

Peste o țară afundată în datorii, cu o prăbușire economică ireversibilă și cu un nivel de trai sub pragul subzistenței, vestea de la Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene, a venit ca un trăznet.

Românii s-ar fi declarat fericiți și mulțumiți cu viața pe care o duc, cu tot ceea ce înseamnă locuri de muncă, prețuri, taxe și salarii. Atât de mulțumiți încât au fost plasați în vârful clasamentului, pe locul doi, imediat după austrieci și la egalitate cu polonezii și finlandezii. Dacă finlandezii au motive să ocupe locul doi, nici polonezii și cu atât mai puțin românii nu ar avea ce să caute pe un asemenea loc. Sondajul pare o comandă a Guvernului României, pentru a arăta populației ce bine o duc românii și ei, nerecunoscătorii, nici nu își dau seama de acest lucru.

În egală măsură, pare și o comandă de la Ursula von der Leyen, care plasează țări sărace în vârful clasamentului pentru a transmite că nu trebuie să ai neapărat un nivel de trai ridicat ca să fii mulțumit de viața ta. Pe de altă parte, într-un scenariu destul de realist, românii și polonezii chiar ar putea să fie mulțumiți de viața lor simplă, în care robotizarea oamenilor, depravarea și anti-creștinismul nu au pătruns încă atât de adânc și în care lumina normalității încă mai pâlpâie.

Priorități și valori

Potrivit Eurostat, statisticile privind calitatea vieții în Uniunea Europeană sunt bazate pe o analiză detaliată a multor dimensiuni diferite ale calității vieții, cum ar fi condițiile materiale de viață și mediul de viață sau ocuparea forței de muncă, care sunt adesea analizate atât dintr-o perspectivă obiectivă, cât și dintr-o perspectivă subiectivă. Clasamentul s-a concentrat pe satisfacția generală de viață a persoanelor (autoevaluată pe o scară de la 0 la 10), fiind singura modalitate de a integra diversitatea experiențelor, alegerilor, priorităților și valorilor unui individ. În 2022, europenii și-au evaluat satisfacția față de viață în medie la 7,1 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).

Evaluarea a fost cea mai mare în Austria (7,9), Finlanda, Polonia și România (fiecare cu 7,7) și cea mai scăzută în Bulgaria (5,6), Germania (6,5) și Grecia (6,7). Letonia și Croația au prezentat, de asemenea, niveluri destul de scăzute de satisfacție, la 6,8. Cu toate acestea, în toate țările, cu excepția Bulgariei, nivelurile medii de satisfacție în viață au fost mai mari de 6, ceea ce înseamnă că respondenții la sondaj s-au declarat mai degrabă mulțumiți decât nemulțumiți.

Bunăstarea este subiectivă

Autorii sondajului au remarcat faptul că unele țări asociate cu niveluri scăzute de venit în trecutul recent (așa cum este indicat, de exemplu, de PIB-ul pe cap de locuitor ajustat PPP), precum România și Polonia, se numără printre țările în care satisfacția de viață este cea mai ridicată,  ”demonstrând complexitatea a relaţiei dintre bunăstarea subiectivă şi bunăstarea economică”. În majoritatea statelor membre, persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani au prezentat o satisfacție mai mare față de viață față de cei cu vârste de peste 65 de ani. În Danemarca, Suedia, Irlanda, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda. în Bulgaria, România, Lituania, Slovacia, Portugalia, Ungaria, Croația, Cipru, Germania și Slovenia, oamenii din orașe au raportat niveluri mai ridicate de satisfacție față de calitatea vieții. Cea mai mare diferență a fost observată în Bulgaria, unde satisfacția medie de viață a oamenilor care locuiesc în orașe a fost cu 0,8 puncte mai mare decât cea a celor care trăiesc în zonele rurale.