Capacitățile de producție pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar trebui menținute maximum posibil, până în 2034 și chiar mai mult, ne spune dr. Ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. Jumătate din producția de energie a Germaniei provine din cărbune, iar la nivel european, puținele regenerabile care se mai instalează sunt folosite pentru a înlocui energia pe gaze, care este foarte scumpă, nu energia pe cărbune.
România nu-și poate permite sub nicio formă să închidă puținele capacități pe cărbune pe care le mai are. Înlocuirea energiei produsă din cărbune cu energie produsă de vânt și de soare este o utopie, cel puțin în acest moment. Soluția inerției sintetice, care să combată dezechilibrele din sistemul energetic produse de sincopele din producția regenerabilelor variabile, este încă departe de a fi pusă la punct, deși se fac cercetări costisitoare în acest sens. Chiar și cu cercetarea finalizată, punerea în funcțiune a acestora înseamnă investiții uriașe, susțin specialiștii din energie. ”Regenerabilele variabile, fotovoltaicele și eolianul, dezechilibrează sistemul energetic, astfel că este nevoie de surse constante. Polonia, deși avansează și ea cu regenerabilele, are termen de eliminare a surselor pe cărbune în 2048. Opinia mea este că noi nu trebuia să ne grăbim. La nivel european a încetinit dezvoltarea regenerabilelor, începând din 2019, conform studiului EMBER. Din ultimele date, din cauza prețurilor la gaze, regenerabilele au înlocuit centralele pe gaze, nu cele pe cărbune, numai la noi, în România, este invers. Deși România nu ar trebui să aibă astfel de probleme, dat fiind că este al doilea producător de gaze din UE”, ne-a declarat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. În timp ce Guvernul României face eforturi să închidă și ce a mai rămas din capacitățile pe cărbune, Germania folosește din plin cărbunele, astfel că, în 2022, 43,7% din totalul energiei produse era pe cărbune. Comparativ, țara noastră are un procent de doar 12% pe cărbune, din totalul producției de energie.
Eolianul, mai bun decât panoul solar
La nivelul SEN, puterea netă a fotovoltaicelor din România este de 1.300 de MW, însă factorul de încărcare, adică raportul dintre energia reală produsă într-un an și energia pe care ar produce-o în modul ideal, este, la nivelul României, este de 15-20%. Eolianul are un factor de încărcare între 25% și 30%, deci este mai eficient decât fotovoltaicul și chiar și mai predictibil decât acesta. Dar direcția dată de UE este de a se pune accent pe fotovoltaice. ”Totuși, regenerabilele de genul eolian și fotovoltaic implică la nivelul SEN probleme tehnice, pentru că acestea nu participă la inerția maselor în mișcare și atunci comportamentul la perturbații nu ajută sistemul, ci îl încurcă, este un factor destabilizator. Ca să reduci influența acestor factori destabilizatori este nevoie de soluții tehnice pentru realizarea inerției sistemice. Este adevărat, se lucrează la acestea, unele sunt destul de dezvoltate, dar nu s-a ajuns la maturitatea tehnologică a proiectelor. Cei mai avansați sunt americanii, care au investit miliarde de dolari în cercetare. Toate aceste soluții, care ar trebui să compenseze scăderea constantei de inerție a sistemului energetic, necesită eforturi financiare și încă tehnice”, ne-a precizat dr. ing. Nicolae Codreanu.
Reactoarele 3 și 4, prima urgență
Ca să dezvolți sistemul energetic din România primul lucru care trebuie făcut este finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, susțin experții în energie. ”Al doilea lucru foarte important este stocarea și cel mai bun sistem de stocare este cel al centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare. La noi, cel mai mare proiect, de 1.000 de MW, este la Tarnița, care, odată cu dezvoltarea regenerabilelor variabile, a devenit mai necesar ca oricând. România nu are decât 92 MW sistem de stocare clasic, în timp ce Germania are 9.280 MW centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare, pe care îi utilizează când nu e soare, când nu bate vântul, când este nevoie de energie care să acopere aceste perioade de deficit de energie”, ne mai spune dr. ing. Nicolae Codreanu. Bateriile de stocare sunt încă foarte scumpe, iar problema cea mai mare este că sunt confecționate din materii prime rare, care se găsesc majoritar în China, astfel că independența energetică propăvăduită de UE înseamnă, de fapt, o altă dependență.