AcasăEconomieSistemul energetic național, la mâna regenerabilelor. Bate vântul, exportăm. Nu bate, importăm...

Sistemul energetic național, la mâna regenerabilelor. Bate vântul, exportăm. Nu bate, importăm masiv

România, în bătaia vântului

În plin sezon rece, România produce energie cu frâna trasă, apelând, tot mai mult la importuri. Termocentralele pe cărbune, câte au mai rămas în funcțiune, nu mai au materie primă, din cauza unui sabotaj constant al guvernelor, care au tergiversat exproprierile, iar o parte din capacitățile hidroenergetice a intrat în mentenanță. Cu o producție din fotovoltaice aproape simbolică, singura bază a sistemului a rămas eolianul, lăsând țara în bătaia vântului.

Sistemul energetic național a fost lăsat la mâna regenerabilelor, mai exact, în bătaia vântului. Astfel, România importă masiv când nu adie vântul și exportă, temporar, când bate vântul. Datele Transelectrica privind producția și consumul de energie electrică în România arată că țara noastră mai mult a importat decât a exportat, importurile realizându-se la ore de vârf, când prețurile sunt foarte mari, iar exporturile, de regulă, la ore cu excedent de energie pe piață, când prețurile sunt extrem de mici.

Recordurile în materie de importuri energie au fost înregistrate anul trecut în 20 iulie, cu 1.896 MW, și în 21 noiembrie, cu 1.711 MW. În ianuarie 2024, cu toată prăbușirea continuă a consumului populației și al agenților economici, producția a fost mai mică decât consumul, astfel că s-a apelat frecvent la importuri. Potrivit Transelectrica, de la 1 ianuarie 2024 până la 31 ianuarie 2024, vor lipsi din sistem 100 MW de la Centrala pe gaze de la Iernut, aflată în retehnologizare, și 100 MW de la centrala Brazi, pentru lucrări de reparații. Tot de la începutul anului, au fost oprite pentru reparații 3 grupuri de la Porțile de Fier, cu o capacitate de aproape 600 MW, lucrările preconizându-se a se finaliza la sfârșitul acestui an. Un grup de la Termocentrala Rovinari de 300 MW este în reparații încă din noiembrie 2023, urmând ca acestea să se finalizeze la sfârșitul lunii ianuarie, deși termenul este incert. De la 1 iunie 2023, un grup de 300 MW de la Turceni a intrat în conservare până la 31 decembrie 2025.

Cărbunele, în cădere liberă

Producția de cărbune a fost, în medie, de la începutul acestei luni, de circa 800 MW, ieri coborând sub 750 MW. În acest sector cea mai mare problemă o reprezintă lipsa cărbunelui, care este rezultatul politicilor catastrofale ale Ministerului Energiei și ale guvernelor din ultimii ani, care au tergiversat, în mod deliberat, exproprierile, astfel că au rămas, în plină iarnă, fără materie primă.

În fapt, România este singura țară din UE care și-a închis accelerat termocentralele pe cărbune, în timp ce state dezvoltate și-au deschis termocentralele aflate în conservare, cum este și cazul Germaniei. Datele ENTSO referitoare la capacitățile de producție a energiei în România și Bulgaria arată că Bulgaria produce de trei ori mai multă energie în termocentralele pe cărbune decât România. Astfel, Bulgaria are o capacitate instalată de 4.119 MW pe lignit și 350 MW pe huilă, în timp ce România are doar 1.733 MW pe lignit și 176 MW pe huilă. Și la energia nucleară bulgarii ne întrec, cu o capacitate de 2.080 MW, față de 1.300 MW în România. La acumulare prin pompaj, cea mai eficientă formă de stocare a energiei, bulgarii ne dau clasă, cu 864 MW, față de zero în România, iar la fotovoltaice, Bulgaria are o capacitate instalată de 2.879 MW, față de 1.293 MW în țara noastră.

Scădere a producției în România, creștere peste tot în Europa

La capacitatea instalată de producție a energiei electrice, Germania se află pe primul loc, cu 242.152 MW, urmată de Franța, cu 149.491 MW, și de Spania, cu 116.950  MW. La evoluția puterii nete în perioada 2015-2024, România are o scădere de 29%, fiind singura țară din Europa care și-a redus capacitățile de producție. Astfel, în timp ce România și-a redus capacitățile de la 22.590 MW la 15.955 MW, Bulgaria și-a crescut capacitățile de la 11.285 MW la 14.749 MW, Serbia, de la 8.836 MW, la 10.541 MW, iar Ungaria, de la 8.242 MW, la 10.393 MW.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.