Guvernul își bate joc de industria de apărare, în condițiile în care alocă bani pentru investiții la sfârșit de an, când nu se mai pot cheltui. Sindicaliștii din acest sector susțin că ”miștocăreala” asta este un atentat la securitatea națională, mai ales în condițiile geopoliticie și militare din prezent. Mai mult, măsurile luate de Executiv urmăresc să alunge și bruma de angajați calificați din această industrie, pentru a o închide definitiv.
Guvernele din ultimii ani au făcut tot posibilul să pună pe butuci întreaga industrie de armament. Am ajuns astfel să cerșim, din poartă în poartă, pulberi pentru muniții, motoare pentru blindate și rachete și oțeluri speciale, pe care deunăzi le fabricam în țară, susțin sindicaliștii din acest sector. Și asta în timp ce toate statele UE iau măsuri pentru dezvoltarea industriei de apărare.
”A cumpăra de afară fără să-ți pregătești industria proprie este o greșeală majoră, pentru că vedem cât de repede se schimbă lumea. Sunt țări care anunță deja că nu mai dau armament. Statele Unite, de la care cumpărăm cel mai mult armament, ne spun că ne vând avioane, dar ni le livrează până în 2050. Dar până în 2050 noi putem fi șterși de pe hartă. Trebuie să gândim ce facem astăzi, ca să ne putem apăra mâine. Din 1997, de când a început declinul ăsta vertiginos al industriei de apărare, noi tot atragem atenția că riscăm să ajungem într-un punct în care să suportăm consecințele. Și iată că astăzi suntem în situația, ca țară, în care nu avem pulberi ca să facem muniție, nu avem motoare pentru blindate și rachete și nu mai avem oțeluri speciale de înaltă calitate. Acum când este această zbatere în lume, când mergi din poartă în poartă să ceri pulbere sau oțeluri speciale, toți spun că sunt alții la rând sau că prioritară e industria lor”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA).
Zăngănit de cătușe
Cu toate finanțările puse la dispoziție de UE pentru dezvoltarea producției în industriile de armament, în România nu s-a produs nicio îmbunătățire și nu s-a accesat niciun ban. Sindicaliștii avertizează că în acest sector, ca să iasă bugetele și să poți să te apuci de investiții, înseamnă să aștepți până în lunile octombrie-noiembrie. ”Păi dacă ai primit banii la sfârșitul anului, când îi mai cheltui, că nu mai ai timp. Și atunci vin cei de la Guvern și spun că nu am fost în stare să-i cheltuim, că ei ni i-au dat, dar nu spun când ni i-au dat. Miștocăreala asta la adresa industriei de apărare mi se pare atât de gravă, încât mă mir că nu se aude zăngănitul de cătușe pe undeva, pentru că este un atentat la siguranța națională și la securitatea națională”, ne-a precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu. Acesta arată că s-a alocat buget mare pentru MApN, dar pleacă extraordinar de mulți bani afară, pe contracte care nu au offset, adică nu au compensare, cum au toate celelalte state, și nu se întoarce nimic în țară.
”De aceea industriile de apărare ale polonezilor, bulgarilor sau ale cehilor s-au dezvoltat, pentru că au folosit compensare într-un procent foarte mare, creând un avantaj enorm pentru industria proprie. Nimeni nu mai lucrează ca noi. România are încasări din vânzare armament în 2022 de doar 320 milioane de dolari, iar bulgarii au vândut de 4 miliarde de dolari. Asta e diferența. L-am auzit pe prim-ministru vorbind de profitabilitate, în timp ce UE, care a fost prinsă descoperită de războiul din Ucraina, și-a dat seama că industria de apărare nu trebuie să fie profitabilă, ci trebuie să fie pregătită să producă în orice moment și orice tip de arme, muniții și vehicule de luptă”, ne mai spune Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA.
Proteste generalizate
Din cauza proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, care lovește crunt și în societățile comerciale, dar și în oameni, sindicaliștii din industria de apărare au demarat acțiuni de proteste, la Moreni, Orăștie și Cugir, urmând ca acestea să se extindă. ”Noi așteptăm o întâlnire cu premierul, pe care o tot amână de două luni. Este inacceptabil, în condițiile geopolitice și militare din prezent, să iei măsuri care să afecteze direct personalul, și așa prost plătit, personal care va pleca spre alte domenii sau în alte țări”, ne spune Constantin Bucuroiu.