AcasăEconomieSe știa. Hidrocentrala de la Tarnița putea înlocui 2.000 de MW pe...

Se știa. Hidrocentrala de la Tarnița putea înlocui 2.000 de MW pe gaze

Marele proiect care ar salva sistemul energetic, blocat sistematic de guvernele din ultimii 30 de ani

Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița -Lăpuștești poate înlocui capacități de 2.000 MW în turbine cu gaze, aceasta fiind, pe lângă profitabilitate și rolul de echilibrare a sistemului energetic, cel mai important argument pentru demararea investiției. Datele se regăsesc în studiul Institutul de Specialitate Electric Power Development Co. (E.P.D.C.) din Japonia, întocmit împreună cu Toshiba în perioada 1999-2000, preluate și în studiul de fundamentare pentru construcția hidrocentralei din 2019.

Ministerul Energiei vrea să cheltuie bani pentru un nou studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Toate datele se regăsesc însă în multitudinea de astfel de studii realizate între 1975 și 2018, cu soluții fezabile pentru construirea centralei, analize cost-beneficiu și tot ceea ce este necesar.

Cele mai importante date sunt cuprinse în studiul Institutului de Specialitate Electric Power Development Co. (EPDC) din Japonia, întocmit împreună cu Toshiba în perioada 1999 – 2000, care a concluzionat că proiectul Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița -Lăpuștești (CHEAP) este fezabil tehnic și reprezintă un amplasament foarte avantajos din punct de vedere economic, prin morfologia și structura geologică a versantului stâng, precum și prin existența lacului inferior. Potrivit acestui studiu, construcția CHEAP ar contribui la reducerea consumului de gaz natural, care înseamnă import, dat fiind faptul că 1.000 MW în CHEAP înlocuiesc capacități de 2.000 MW în turbine cu gaze. Totodată, centrala ar conduce la valorificarea resurselor de energie regenerabilă prin creșterea producției de energie în centralele hidroelectrice clasice prevăzute cu lacuri mari de acumulare (exploatarea lor la nivele cât mai ridicate). Mai mult, în condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.

Beneficii majore

Rolul CHEAP pe piața energiei electrice presupune achiziţionarea la prețuri scăzute a energiei electrice în momentul în care cererea de energie electrică este scăzută şi deci, prețurile sunt mici, (în general noaptea și în weekend), stocajul acestei energii electrice până la momentul oportun şi vânzarea atunci când cererea de energie electrică şi preţurile sunt mari, la vârful de sarcină, se arată în Studiul de fundamentare pentru Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița –Lăpuștești, publicat în 2019 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. ”Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei are un rol-cheie în a permite țărilor UE producerea de energie electrică din surse regenerabile intermitente. Stocarea energiei electrice furnizează o mare flexibilitate și echilibrare a rețelei, oferind back-up pentru integrarea în SEN a energiilor regenerabile intermitente. Pe plan intern, se poate îmbunătăți gestionarea rețelelor de transport și distribuție, reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței. În acest fel, se poate ușura introducerea pe piață a surselor regenerabile de energie, se accelerează decarbonizarea, îmbunătățirea securității și eficiența de transport și de distribuție a energiei electrice (reduce fluxurilor în buclă neplanificate, congestie rețea, tensiune și variațiile de frecvență), stabilizarea pieței prin arbitrajul prețurilor pentru energia electrică, garantând în același timp o mai mare securitate a aprovizionării cu energie”, se precizează în studiul de fundamentare pentru construcția hidrocentralei de la Tarnița.

Încasări la buget de 700 milioane de euro

Costul de exploatare a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj este scăzut comparativ cu alte tipuri de centrale energetice şi aceasta având și o durată de viaţă lungă, de cca 80-100 ani, cu imunitate la creșterea prețului la petrol, gaz sau cărbune. Construcția centralei cu acumulare prin pompaj ar genera 5.300 de locuri de muncă și încasări de peste 70 de milioane de euro la bugetul de stat, din taxe și impozite. În plus, veniturile din funcționarea centralei ar putea depăși 700 de milioane de euro, având în vedere și creșterea prețurilor pe piața energiei.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.