AcasăEconomieSe știa. Hidrocentrala de la Tarnița putea înlocui 2.000 de MW pe...

Se știa. Hidrocentrala de la Tarnița putea înlocui 2.000 de MW pe gaze

Marele proiect care ar salva sistemul energetic, blocat sistematic de guvernele din ultimii 30 de ani

Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița -Lăpuștești poate înlocui capacități de 2.000 MW în turbine cu gaze, aceasta fiind, pe lângă profitabilitate și rolul de echilibrare a sistemului energetic, cel mai important argument pentru demararea investiției. Datele se regăsesc în studiul Institutul de Specialitate Electric Power Development Co. (E.P.D.C.) din Japonia, întocmit împreună cu Toshiba în perioada 1999-2000, preluate și în studiul de fundamentare pentru construcția hidrocentralei din 2019.

Ministerul Energiei vrea să cheltuie bani pentru un nou studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Toate datele se regăsesc însă în multitudinea de astfel de studii realizate între 1975 și 2018, cu soluții fezabile pentru construirea centralei, analize cost-beneficiu și tot ceea ce este necesar.

Cele mai importante date sunt cuprinse în studiul Institutului de Specialitate Electric Power Development Co. (EPDC) din Japonia, întocmit împreună cu Toshiba în perioada 1999 – 2000, care a concluzionat că proiectul Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița -Lăpuștești (CHEAP) este fezabil tehnic și reprezintă un amplasament foarte avantajos din punct de vedere economic, prin morfologia și structura geologică a versantului stâng, precum și prin existența lacului inferior. Potrivit acestui studiu, construcția CHEAP ar contribui la reducerea consumului de gaz natural, care înseamnă import, dat fiind faptul că 1.000 MW în CHEAP înlocuiesc capacități de 2.000 MW în turbine cu gaze. Totodată, centrala ar conduce la valorificarea resurselor de energie regenerabilă prin creșterea producției de energie în centralele hidroelectrice clasice prevăzute cu lacuri mari de acumulare (exploatarea lor la nivele cât mai ridicate). Mai mult, în condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.

Beneficii majore

Rolul CHEAP pe piața energiei electrice presupune achiziţionarea la prețuri scăzute a energiei electrice în momentul în care cererea de energie electrică este scăzută şi deci, prețurile sunt mici, (în general noaptea și în weekend), stocajul acestei energii electrice până la momentul oportun şi vânzarea atunci când cererea de energie electrică şi preţurile sunt mari, la vârful de sarcină, se arată în Studiul de fundamentare pentru Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița –Lăpuștești, publicat în 2019 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. ”Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei are un rol-cheie în a permite țărilor UE producerea de energie electrică din surse regenerabile intermitente. Stocarea energiei electrice furnizează o mare flexibilitate și echilibrare a rețelei, oferind back-up pentru integrarea în SEN a energiilor regenerabile intermitente. Pe plan intern, se poate îmbunătăți gestionarea rețelelor de transport și distribuție, reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței. În acest fel, se poate ușura introducerea pe piață a surselor regenerabile de energie, se accelerează decarbonizarea, îmbunătățirea securității și eficiența de transport și de distribuție a energiei electrice (reduce fluxurilor în buclă neplanificate, congestie rețea, tensiune și variațiile de frecvență), stabilizarea pieței prin arbitrajul prețurilor pentru energia electrică, garantând în același timp o mai mare securitate a aprovizionării cu energie”, se precizează în studiul de fundamentare pentru construcția hidrocentralei de la Tarnița.

Încasări la buget de 700 milioane de euro

Costul de exploatare a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj este scăzut comparativ cu alte tipuri de centrale energetice şi aceasta având și o durată de viaţă lungă, de cca 80-100 ani, cu imunitate la creșterea prețului la petrol, gaz sau cărbune. Construcția centralei cu acumulare prin pompaj ar genera 5.300 de locuri de muncă și încasări de peste 70 de milioane de euro la bugetul de stat, din taxe și impozite. În plus, veniturile din funcționarea centralei ar putea depăși 700 de milioane de euro, având în vedere și creșterea prețurilor pe piața energiei.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
14.116 afisari

29 COMENTARII

  1. Fostul ministru Virgil Popescu trebuie anchetat și deferit justiției (adevărate, nu politizate și cumpărată cu salarii și pensii speciale), și, evident, condamnat pt subminarea economiei naționale dar, mai ales, subminarea securității statului român.

  2. Nu stiu cine a facut calculele ,dar sta cam prost la mate ,anume nu poti inlocui 2000 MW cu 1000MW, iar cat consuma acele pompe de transfer apa intre lacuri nu calculeaza nimeni?? Ca doar sunt niste pompe imense cu motoare de cativa MW!!

    • Pompele consuma și scade randamentul unei CHE, dar în anumite perioade ale anului exista surplus de energie, mai ales verde, care are pret negativ. Aceasta energie se poate „înmagazina” si folosi ulterior, cand preturile la energie cresc, folosind sistemul de pompaj hidroelectric.
      Pompajul are randament dacă se utilizează energia verde, nu arderea combustibilor fosili.

    • Revin la turbine. Arzi putere echivalenta in gaze de 2000 MW pentru a produce 1000 MW de electricitate.

    • Ar fi mai bine sa înțelegi un sistem și pe urmă să îți dai cu părerea. Cârcotași avem mulți, specialiștii lipsesc

      • Dar te pricepi?? Stii cum functioneaza un sistem energetic sau dai asa cu parerea ca te plictisesti?

  3. Randamentul unei turbine pe gaz este de 40- 45 % cea ce un la CET pe gaz poate avea randamentul de 50-60%. Un CET pe carbune are un randament dec30%. De aceia exista diferența de puteri la sistemele de producere energie el. O turbina hidraulica are randament de 95-97%, deci o CHE poate avea un randament de 95-97%.

  4. Mancatorii de rahat atat au stiut dupa raposatu sa plateasca studiii de fezandare in rest nu au construit nimic in plus ,nici nu sunt in stare sa intretina sau sa varuiasca!! Stiau toti profanii ca Tarnita e o bijuterie enrtgetica!!

  5. Este o investiție bună! este sa zicem asa o baterie long life.
    Energia care se folosește pentru pompare este cumpărată ieftin ziua cand produce fotovoltaicul si eolianul care vor produce în procent foarte mare în următorii ani și nu vom avea ce face cu ea. Și apoi va fi folosita în funcție de nevoie, in vârfuri de cerere, noaptea când nu ai fotovoltaic, etc..

    • Energia care se folosește pentru pompaj este in golul de noapte, adică noaptea când avem surplus de energie și nu putem opri centralele termo si nucleare , consumăm această energie pentru a pompa apa înapoi în lacul de acumulare.

  6. Concluzia dupa zile de dezbateri intre mii de „specialisti” este tot cea de la inceput! Energie „intelectuala” risipita cu folos!? Fara aceasta hidrocentrala sistemul energetic nu poate fi echilibrat! …. in special, in perspectiva cresterii productiei solare si eoliene! Cei care sunteti „pe langa”, abtineti-va!

  7. Am impresia ca nu mai trebuia nici un studiu de fezabilitate daca exista cel facut de japonezi.Poate doar o actualizare rapida si apoi la treaba !

  8. Lotru Ciunget are 510 MW instalati si consuma un debit de 80 m3, cu 3 grupuri la o cădere de 809 m.
    Centrala are rol de rezervă rapida si de reglaj. Similar ar putea fi Tarnita Lapustesti, dar cu atâția impostori si cunoscători e greu sa se finalizeze ceva in tara asta. E loc doar pentru hoti si analfabeti…..Asta e….Cand ai 4 grupuri de cate 700 MW pe nuclear este obligatoriu sa ai rezervă rapida de 3×700…si daca mai aduni si puterea instalata a eolienelor vei constata ca ar trebui chiar mai mult.

  9. Ciunget este o bijuterie, Tarnita ar fi si mai si! Si cica vor ca sa finalizeze si hidrocentralele alea care sunt 90% gata, dar la care s-au tot opus oengeurile platite din exterior ca sa ne capaceasca. Doamne ajuta!

    Si cica ar vrea sa faca si centrala pe gaze de la Iernut. E buna si aia, dar sa nu uitam ca mai avem o gramada de termocentrale (sper ca in conservare, nu inchise de tot), unele dintre ele diind retehnologizate pentru a scadea poluarea, si cateva parca erau si trecute pe gaz, daca nu gresesc – alea nu ar trebui redeschise in caz de nevoie?

    Si sa nu uitam ca trebuie oprit proiectul cu microcentralele nucleare, care este foarte scump (9 miliarde de dolari), produce foarte putin (ceva peste 500MW putere instalata) si are riscuri de emisii de radiatii cu mult mai mari decat o centralla nucleara “clasica”, fiind facute la noi cu scop de testare, noi fiind cobaii. Mai bine se finalizeaza pe sistem CANDU ce e de finalizat la centrala de la Cernavoda, insa numai daca e fezabil financiar (si nu ma refer aici la binecunoscutele studii de fezabilitate).

    Inteleg ca totul e pe interese, ca fiecare firma care vinde o anumita tehnologie preseaza statul roman ca sa se implementeze ce are de vandut firma respectiva, insa statul roman trebuie sa isi vada doar de propriul interes, si nu de ale altora.

  10. Proiectul a fost demarat înainte de 1989. Ca și altele, au fost lăsate de izbeliște. Canalul Dunăre-București, realizat în procent de 80%, afost abandonat, canalul Siret – București care până în 2000 trebuia finalizat, Olt inferior etc, șamd.

  11. Azi in Romania, mâine…pe tot mapamondul… Posibil sa existe multe impedimente, dar nu există problema fara rezolvare.. iar dintre soluții trebuie aleasa soluția optimă din toate punctele de vedere.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger