România ar fi avut ocazia să-și resusciteze industria de armament, contribuind la fabricarea celor un milion de lovituri de artilerie de 155 mm, cerute de Uniunea Europeană pentru a le livra Ucrainei. Până acum însă nu s-a anunțat nicio investiție în acest sector, mai ales că liniile de fabricație a acestui tip de muniție au fost vândute, pe bucăți, la fier vechi, după ce generalii din conducerea MApN au concluzionat că în războaiele viitoare nu se va mai utiliza armamentul clasic.
Industria românească de armament bate pasul pe loc și nici măcar uriașa oportunitate de a se resuscita prin producția de lovituri de artilerie de 155 mm nu a reușit să o dezmorțească. Țara noastră nu mai produce astfel de muniție pentru că liniile de fabricație de la Plopeni și Tohani au fost vândute, pe bucăți, la fier vechi, ne spune președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu.
”Unde facem loviturile de 155 mm? Pentru că în momentul de față nicio fabrică nu are potențialul să producă. În ultimii ani, s-au dat la fier vechi prese, instalații din linia de fabricație a acestora. UM Plopeni și UM Tohani au produs aceste muniții, dar acum ar trebui să implementăm niște investiții în liniile de fabricație a loviturii 155 mm. Eu până nu văd contracte încheiate consider că sunt doar vorbe. Întotdeauna când au fost asemenea lucruri, România nu s-a prea regăsit. Deocamdată eu nu văd nicio mișcare în societățile din industria de armament. Am avut o întâlnire cu colegii mei de la sindicate și am încercat să văd care este situația din fabricile noastre de armament, inclusiv cele de muniție și am constatat că nu sunt schimbări majore, în care să vezi că lucrurile se mișcă într-un ritm atât de rapid încât să fim parte în aceste programe europene. Dacă nu ne mișcăm repede, va apărea aceeași chestie în care se spune că România nu este pregătită pentru a contribui și rămânem pe undeva, pe afară, iarăși”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA.
Investițiile, doar la nivel declarativ
Toate fabricile de muniție din România trec acum prin aceleași probleme, lipsa de contracte și lipsa de comenzi, ne mai spune președintele ASIAA, care remarcă și o încetineală maximă în ceea ce privește programele de investiții. ”Sunt sceptic pentru că nici nu prea ai cu cine să stai de vorbă. La Ministerul Apărării Naționale, actualul ministru mi se pare destul de șters și nu este ceea ce ar trebui să fie un ministru în asemenea momente. Speram să văd o legătură foarte strânsă între MApN și Ministerul Economiei în această perioadă și să văd lucruri concrete. I-am spus ministrului Economiei că nu trebuie să ne lăsăm doar pe baza directorilor fabricilor, că știm foarte bine cum au ajuns unii directori acolo, pe criterii politice, fără cunoștințe, fără un management performant. Ministerul Economiei, care are în subordine industria de apărare, trebuie să se implice atunci când spui că ai bani de investiții, dar investițiile nu se fac. Pentru că, altfel, n-o să fim noi în programele europene în vecii vecilor”, ne-a mai precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.
Mereu în contratimp
Consiliul Uniunii Europene a invitat statele membre să achiziționeze în comun pentru Ucraina muniție de calibru 155 mm și, dacă se solicită, rachete, în cel mai rapid mod posibil, până la 30 septembrie 2023, de la industria europeană de apărare (și din Norvegia), în limitele parametrilor definiți în contextul unui proiect existent al Agenției Europene de Apărare (AEA) sau prin proiecte complementare de achiziții comune conduse de un stat membru. ”Având în vedere circumstanțele speciale, participarea la procedurile de achiziții comune pentru muniții și rachete care urmează să fie finanțate prin prezenta măsură de asistență este deschisă numai operatorilor economici stabiliți în Uniune sau în Norvegia și care produc munițiile și rachetele respective în Uniune sau în Norvegia, fără a aduce atingere niciunei decizii viitoare”, se arată în Decizia Consiliului Uniunii Europene.