România plătește și acum pentru ”afacerea Microsoft”. Penalități de peste 47 milioane de euro

Marele dosar al corupției din afacerea Microsoft, care s-a lăsat cu prea puține pedepse, își produce efectele și în zilele noastre. România are de plătit penalități în valoare de peste 47 milioane de euro, din cauza delăsării și incompetenței autorităților, care au prejudiciat grav bugetul statului. Despre aceste pagube uriașe, Curtea de Conturi susține că nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice, însă nimeni nu va răspunde pentru acest lucru.

Cea mai gravă anomalie a legislației în România este și va fi absența răspunderii față de prejudiciile aduse bugetului de stat. Astfel, pentru pagubele de sute de miliarde de euro sau chiar mai mult din ultimii 30 de ani, nimeni nu a plătit cu adevărat. Nici chiar cei care au efectuat doi-trei ani de pedepse cu închisoarea, atâta timp cât prejudiciul nu a fost recuperat niciodată.

În cazul de față, Curtea de Conturi a semnalat un prejudiciu de peste 47 de milioane de euro, numai din penalități în afacerea Microsoft, cu celebrul dosar de corupție judecat ani de zile. Analiza Curții de Conturi a vizat obligația de plată stabilită conform Deciziei Civile nr.2148/18.11.2020, în Dosarul nr.716/3/2017, în care a avut calitatea de reclamant societatea UniCredit Bank SA. ”Analizând documentele care au stat la baza plății sumei de 45.511.400 lei (9.291.643 euro), plată care a avut impact asupra situațiilor financiare ale exercițiului financiar 2022, precum și obligația curentă de a mai plăti către UniCredit Bank SA suma de 22.588.042 euro, am evaluat implicit aserțiunile de audit financiar prevăzute de metodologia Curții de Conturi a României. Astfel, din analiza conținutului Deciziei Civile nr.2148/18.11.2020, în Dosarul nr.716/3/2017, am constatat că nu a fost asigurată, în perioada 2014-2020, o bună gestiune a fondurilor publice, în sensul că nu s-au întreprins demersuri de negociere a cuantumului penalităților”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

Câștigător absolut, UniCredit Bank

Obiectul acestui litigiu l-a reprezentat plata produselor livrate în temeiul Contractului de furnizare produse nr.37/30.04.2013 (subsecvent Acordului cadru de furnizare nr. 32/12/08.2009), prin care a fost achiziționat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale un pachet de licențe perpetue ale produselor software Microsoft de la furnizorii constituiți într-o asociație contractantă, respectiv D-CON.NET AG (lider asociere), D-CON.NET GMBH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZAG și DIM SOFT SRL. Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi minister a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009. În faza de recurs a litigiului, instanța s-a pronunțat în data de 18.11.2020, dispunând admiterea recursului și casând în parte sentința recurată și în rejudecare.

Astfel, instanța a obligat pârâta Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesoare a Ministerului Comunicațiilor) să plătească reclamantei suma de 22.169.451 euro, reprezentând ultimele două tranșe egale din prețul contractului de furnizare produse din 2013. Totodată, instanța a obligat Autoritatea pentru Digitalizarea României să plătească reclamantei suma de 13.733.982 euro, compusă din penalitățile de întârziere în cuantum de 8.889 euro datorate pentru întârzierea la plată a tranței a doua de preț în perioada 2014-2017 și în continuare până la data plății efectuate, și din penalitățile în cuantum de 4.844 euro, datorate prin întârzierea la plata tranșei a treia de preț în perioada 2015-2017 și în continuare până la data plății efective, conform Contractului de furnizare. În plus, Autoritatea pentru Digitalizarea României a fost obligată să plătească reclamantei 83.144 lei cheltuieli de judecată.

Nimeni nu s-a sinchisit

La data de 18.12.2020 a fost efectuată plata debitului principal, reprezentând cele două tranșe din prețul Contractului de furnizare produse  din 2013, în cuantum total de 22.169.451 euro, astfel că intervalul de calcul pentru penalitățile de întârziere s-au oprit la acea dată, susține Curtea de Conturi. În ceea ce privește plata penalităților către UniCredit Bank SA, s-au efectuat următoarele plăți: 13.733.982 euro la data de 20.12.2021, 83.144 lei cheltuieli de judecată l data de 1.02.2022 și 9.291.543 euro la data de 23.12.2022.

Ca atare, a rămas de plată diferența de 22.588.042 euro, reprezentând obligația entității publice, stabilită de instanță ca provenind din penalități de întârziere stabilite de la data de 10.01.2017 și în continuare, până la data plății efective a debitului principal, respectiv 18.12.2020. ”Având în vedere aceste aspecte, considerăm că nu au fost respectate prevederile art.5 din 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, potrivit cărora conducătorii instituțiilor publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniu public aveau obligația realizării unei bune gestiuni financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității.

Cu toate că se cunoștea cuantumul semnificativ al penalităților și perioada scursă de la scadență, nu au existat demersuri de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, în sensul încercării unei negocieri rezonabile cu creditorii asupra valorii penalităților de întârziere, în vederea diminuării sau a stopării curgerii acestora, astfel încât să reducă impactul asupra bugetului de stat”, se precizează în raportul Curții de Conturi. În consecință, pe lângă suma de 22.169.451 euro, restanță debit principal, s-au plătit penalități în sumă de 23.025.625 euro, la care se adaugă obligația de plată în sumă de 22.288.042 euro, care reprezintă penalități restante. Curtea de Conturi a concluzionat că, în perioada scursă între data scadenței celei de-a doua tranșe și data hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice.