AcasăEconomieProiectul hidrocentralei de la Tarnița, boicotat de proprietarii de eoliene și fotovoltaice

Proiectul hidrocentralei de la Tarnița, boicotat de proprietarii de eoliene și fotovoltaice

Reprezentanții companiilor producătoare de energie eoliană și fotovoltaică au transmis Guvernului că nu sunt de acord cu proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Aceștia consideră că banii pentru acest proiect strategic pentru sistemul energetic național ar trebui alocați proprietarilor de regenerabile, pentru achiziția de baterii, al căror preț ar fi prohibitiv.

RPIA (Asociația „Romanian Photovoltaic Industry Association”), RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană) și PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România) au cerut Guvernului să renunțe la finanțarea celui mai important proiect energetic național, hidrocentrala de la Tarnița, pe motiv că aceasta ar costa prea mult și că proiectul ar fi vulnerabil în fața secetei și a inundațiilor (?!). Aceștia vor ca banii care ar fi folosiți pentru Tarnița să fie alocați proprietarilor de regenerabile, pentru achiziția de baterii de stocare. Asociațiile din acest sector au criticat lipsa de acces a operatorilor la Fondul de Modernizare, care ar trebui să sprijine tranziția energetică a României, prin prisma faptului că dezvoltatorii privați nu beneficiază de sprijin pentru integrarea stocării în proiectele lor.

”În pofida faptului că, din punct de vedere legislativ, dezvoltatorii pot integra stocarea, costul este prohibitiv. Mai mult decât atât, mult așteptatul contract pentru diferență (CfD), care ar trebui să stimuleze investițiile în sursele regenerabile, nu include componenta de stocare. În acest context, criticabilă este intenția statului român de a finanța din Fondul de Modernizare  realizarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, la care a renunțat de mai multe ori în trecut. Contextul curent implică necesitatea sistemelor de stocare flexibile și descentralizate, care să asigure echilibrul și securitatea sistemului energetic, iar Fondul de Modernizare trebuie să susțină proiecte ce servesc tranziției energetice, care se pretează modelului curent de dezvoltare”, se arată într-un comunicat al reprezentanților producătorilor de energie eoliană și fotovoltaică.

Argumente ireale

Proprietarii de capacități de producție eoliană și fotovoltaică se plâng de faptul că proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești este unul ”centralizat, cu o localizare unică, ceea ce îl face vulnerabil la fenomene meteorologice extreme, precum secetă și inundații, care pot compromite funcționarea sau siguranța instalației”. De asemenea, mai susțin aceștia, costurile financiare și temporale sunt foarte mari, ceea ce nu este rentabil din punct de vedere al beneficiilor și nu se aliniază țintelor europene și naționale pentru 2030. Specialiștii în energie susțin însă că sistemele de baterii au și ele rolul lor, dar sunt costisitoare și nu se compară cu o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. ”Timpul de acționare în cazul bateriilor este de ordinul secundelor până la câteva ore, în timp ce stocarea prin pompare poate furniza funcții importante de echilibrare a sistemului energetic, pe perioade de câteva zile sau chiar săptămâni. Sunt țări dezvoltate care au astfel de hidrocentrale, cum sunt SUA, Germania, Japonia, Coreea de Sud și multe altele. Însă nu toate statele au posibilitatea de a utiliza această sursă naturală de stocare. Noi o avem. Și o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj ne-ar permite să echilibrăm sistemul energetic, care are probleme de dezechilibre din cauza înmulțirii capacităților variabile eoliene și fotovoltaice”, ne-a declarat dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

Dacă e al statului, nu e bun

Reprezentanții producătorilor de energie eoliană și fotovoltaică și-au exprimat îngrijorarea și față de intenția Agenției Domeniilor Statului (ADS) de a propune un proiect de ordonanță de urgență prin care să concesioneze peste 4.000 de hectare de teren către anumite companii aflate în portofoliul statului în vederea dezvoltării unor capacități de producere a energiei din surse fotovoltaice și eoliene. ”O alocare directă a terenurilor către anumite societăți este de natură a afecta negativ investitorii privați din domeniul energiei regenerabile și piața internă de energie în ansamblu, descurajând în acest fel investițiile. În opinia noastră, o astfel de măsură trebuie să respecte principiul transparenței și al concurenței loiale, ceea ce implică organizarea unor licitații publice pentru atribuirea concesiunilor sau cel puțin definirea unor criterii de selecție clare și nediscriminatorii. O negociere directă între ADS și anumite companii selectate nu este în măsură să asigure astfel de condiții echitabile de concurență”, se mai precizează în comunicatul producătorilor din sectorul regenerabilelor.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.