Producția de regenerabile s-a prăbușit. Doar hidrocentralele au pompat în forță

Producția de energie pe primele trei luni ale acestui an a crescut față de aceeași perioadă din 2022, anunță Institutul Național de Statistică. În realitate, singura creștere, explozivă chiar, s-a înregistrat la hidroenergie, care a raportat un salt de peste 40%. În rest, INS a transmis că s-au produs scăderi ale producției pe toată linia, de la fotovoltaice, eoliene, gaze și cărbune, până la energia nucleară. 

Cu scăderi semnificative de producție a energiei la eoliană, fototovoltaic, nucleară, termocentrale pe cărbune și pe gaz, România a înregistrat, totuși, în primele trei luni ale acestui an, o creștere a resurselor de energie, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Explicația este o creștere incredibilă a cantității de energie produsă de hidrocentrale, cu 40,1% față de primele trei luni ale anului trecut. Astfel, producția totală de hidroenergie a fost de 4.728,7 milioane kWh, în creștere cu 1.353,7 milioane kWh. Majorarea semnificativă a producției alimentează teoriile potrivit cărora, anul trecut, în plină criză energetică, hidrocentralele au mers cu ”frâna de mână trasă”, motivul invocat al secetei nefiind, în totalitate, plauzibil.

Cu ”motoarele” turate la maximum, hidrocentralele au suplinit, iată, o prăbușire critică a producției naționale de energie. Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, deși în primele trei luni din 2023, resursele de energie electrică au fost de 17367,0 milioane kWh, în creștere cu 363,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, producţia din termocentrale a fost de 5.223,9 milioane kWh, în scădere cu 409,6 milioane kWh (-7,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2.998,8 milioane kWh, în scădere cu 22,3 milioane kWh (-0,7%). Mai mult, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.III.2023, a fost de 2.431,0 milioane kWh, în scădere cu 71,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 298,1 milioane kWh, în scădere cu 50,4 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.

Scădere dramatică a consumului

Potrivit INS, consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 12.694,2 milioane kWh, cu 8,8% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 6,4%. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 29,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 15,1%. Statisticile arată că în ultimii doi ani consumul clienților casinici, dar și al celor noncasnici a scăzut constant, ajungându-se la cantități mai mici chiar decât în 2020, anul pandemiei și al restricțiilor. În ce privește consumatorii casnici, România a avut în semestrul II al anului trecut al doilea cel mai mare preț din UE, după Croația.

Față de țara noastră, Ungaria și Franța au avut un preț de 3,4 ori mai mic, Polonia, de 2,2 ori mai mic, iar Germania, de 2,1 ori mai mic. Pentru consumatorii noncasnici, la fel, prețul energiei în România a fost al doilea cel mai mare după Croația, Ungaria a avut un preț de 1,2 ori mai mic, Polonia, de 2,1 ori mai mic, Germania de 3 ori mai mic, iar Franța de 5 ori mai mic. Deși în toate țările din UE capacitățile de producție a energiei au cunoscut o evoluție ascendentă, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care capacitățile de producție au intrat pe o pantă descendentă. ”Lipsa unor capacități noi de producere a energiei electrice este una dintre cauzele care au condus la cel mai mare preț al energiei electrice pentru consumatorii casnici și noncasnici din România, raportat la puterea standard de cumpărare. Alte cauze sunt lipsa interconectărilor, incompetența factorilor de decizie în sectorul energiei și aservirea unor interese antinaționale” notează dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

Cărbunele, cât eolianul

În luna aprilie 2023, hidroenergia a produs 2.059 GWh, ceea ce înseamnă 40,4% din totalul producției de energie a României. Pe locurile următoare s-au situate nuclearul, cu 1.005 GWh (19,7%), cărbunele, cu 751 GWH (14,7%), eolianul, cu 704 GWh (13,8%), hidrocarburile, cu 428 GWh (8,4%), fotovoltaicul, cu 126 GWh (2,5%) și biocombustibilul, cu 28 GWh (0,5%). Astfel, producția totală din aprilie a fost de 5.102 GWh, în timp ce consumul a fost de doar 4.297 GWh.