Din cei 7 miliarde de dolari necesari pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, peste 5 miliarde dolari vin de la canadieni și americani. Sub ce formă vor veni aceste finanțări, nu se spune clar, cert este însă că ministrul Energiei a anunțat deja vânzarea unui alt pachet de acțiuni de la Nuclearelectrica. Directorul general al SNN vorbește și despre continuarea SMR-urilor americane în România, motivând, nejustificat, că aici prețurile proiectului ar fi mai mici.
Finanțarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă rămâne, încă, o mare necunoscută. Întrebat despre acest lucru, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a evitat subiectul, susținând că nu s-a ajuns la acea etapă. Estimarea inițială era de 7 miliarde de dolari, însă, cum toate costurile au explodat, este posibil ca valoarea proiectelor să crească.
Un lucru este clar. Statul român nu are bani pentru o asemenea investiție, deși s-a angajat, prin lege, să garanteze 100% orice împrumut pentru această finanțare. Deocamdată, singurii bani cerți sunt reprezentați de un împrumut de la Exim SUA de 57 de milioane de dolari, pentru studii de inginerie şi fezabilitate în pregătirea construcţiei unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în toamna anului trecut.
”În septembrie 2023, Canada a anunțat disponibilitatea de a sprijini cu 3 miliarde de dolari canadieni (2,22 miliarde dolari americani) dezvoltarea proiectului Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Acest interes completează interesul exprimat de Statele Unite, prin US Exim Bank, de a finanța serviciile tehnice furnizate de SUA pentru Unitățile 3 și 4 ale Nuclearelectrica: finanțarea cu 50 milioane dolari a serviciilor tehnice de pre-proiect ca parte a programului Engineering Multiplier Program (EMP) și finanțarea cu 3 miliarde dolari a serviciilor de inginerie și de management de proiect din contractul de finalizare a Unităților 3 și 4”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, într-un interviu acordat Financial Intelligence.
Se pregătește o nouă listare
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, vorbea, recent, despre necesitatea listării la bursă a unor pachete adiționale din Nuclearelectrica, care trebuie să strângă bani pentru reactoarele 3 și 4. În prezent, SNN SA este sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deținând 82,49% din acțiuni, iar alți acționari, 17,50%. Referitor la vânzarea de acțiuni ale Nuclearelectrica, directorul general al companiei, Cosmin Ghiță, a afirmat că va fi o decizie a statului român. Pe de altă parte, acesta a susținut că se ia în calcul și o emisiune de obligațiuni, tot pentru finanțarea reactoarelor 3 și 4.
”Acțiunea SNN a avut o evoluție ascendentă în 2023, cu un randament de preț în 2023 de 14,72%, randamentul de preț în perioada 2017-2023 fiind de 921,85%. Acțiunile Nuclearelectrica au înregistrat creșteri și în indicele BET în anul 2023. În conformitate și cu strategia BVB de tranziție spre o piață matură, Nuclearelectrica urmărește indicii FTSE Russel și, în acest scop, și-a propus creșterea lichidității și implicit a valorii acțiunilor prin accesul unui număr mai mare și variat de investitori la acțiunile Nuclearelectrica”, a afirmat Cosmin Ghiță, citat de Financial Intelligence.
Jocuri periculoase
Conducerea Nuclearelectrica a confirmat faptul că va continua proiectul NuScale în România, după ce acesta a fost abandonat de americani din cauza costurilor uriașe la care se ajunsese, de peste 9 miliarde de dolari pentru doar 462 MW. Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, consideră însă că prețurile proiectului în România vor fi mai reduse cu forța de muncă, costurile mai mici de dezvoltare, dat fiind amplasamentul deja racordat la SEN, și datorită implicării furnizorilor locali. Specialiștii în energia nucleară contrazic aceste afirmații, arătând că racordarea unei CNE la SEN necesită totuși lucrări de securizare a alimentării electrice, deci cheltuieli suplimentare. Mai mult, furnizorii locali nu pot fi decât organizații de construcții-montaj, care au prețuri similare cu alte țări din lume.