Președintele a furat toată argintăria când a plecat de la Cotroceni

Președintele a furat toată argintăria când a plecat de la Cotroceni! Vrei să spui că a furat toată argintăria când a fost demis de la Cotroceni?! Nu, dom’le, n-ai priceput nimicuța, am zis așa, când a fost demis de la Cotroceni! Băi, omule, ăsta și-a dat demisia de la Cotroceni și n-ai înțeles tu bine! Ce zici? Aha, nici n-auzi bine! Aud? Auzi în draci! Președintele a furat toată argintăria când a șters-o de la Cotroceni!

Așa se ceartă ciber-taximetriștii din București, la bordură, dincolo de Teatrul Național, spre Hanul lui Manuc. În sfârșit, unul dintre taxiuri, săracul de el, ciber-taxi amărât, din Viitor, face pană lângă Palatul Regal. Taman când trei extratereștrii aveau nevoie de un taxi-time. Dar așa, să vezi! Taxi Time făcând pană, șoferul îi invită pe cei trei să facă o plimbare prin București cât schimbă el roata la Ciclop Service, pe Bulebardul Magheru.

Eufrosina, casieriță la Patria, iubițica mecanicului Bebe, a povestit toată tărășenia unei prietene, la o cafea, fix peste drum de restaurantul La Mama, acum vreun ceas. Și Bebe ce-a zis când a auzit că Stalin, Churchill și cu Roosevelt sunt în București, într-o călătorie temporală, prin gaura noastră de vierme, dragă, că mor de curiozitate?! Și ce-a zis Churchill când Stalin s-a dus în vizită la socialiști și Roosevelt s-a dus în vizită la liberali, că mor de curiozitate domnule ofițer acoperit Bebe? Așa vru să știe șeful Serviciilor Secrete Ficționale, dând ochii peste cap. Adevărul e că în 1996, în Amzei, fix în piață, a fost zărit Elvis în timp ce la Hunedoara a fost zărit Marquez.

Prin 2017 a fost zărit Alexandru cel Mare la Tulcea iar Mata Hari și-a făcut apariția într-un club de noapte din Botoșani în anul 2354. Nici Parisul și nici Londra nu s-au lăsat mai prejos, iar Roma și Berlinul au raportat tot felul de apariții stranii. Eufrosina a fost aproape convinsă că prezentul, trecutul și viitorul au ajuns cumva în același plan cosmic, vălurit de enigmaticul Ovidiu Bufnilă,  prin jocul câmpurilor magnetice așa că Churchill era normal să știe toate lucrurile astea pentru că era prieten cu H.G. Wells. Churchill nu s-a dus nicăieri, că nu avea unde să se ducă, serviciile lui secrete ficționale îl puseseră binișor în temă, ecologiștii erau un fel de remorcă, popularii se dădeau după cum bătea vântul, nimic nou în spațiul virtual răsăritean, auriștii băteau câmpii, liberalii frecau menta cosmică, șopti Eufrosina sorbind din cafea. Soro, lasă-l pe Churchill, uite colo, colo pe trotuar, nu e cumva chiar Kogălniceanu?! Ca să vezi, era chiar Kogălniceanu, braț la braț cu Eminescu și Birlic!