Faliment garantat pentru fermieri. Ucraina a destabilizat toată piața UEFermierii români, dar și cei din Uniunea Europeană, au ajuns la limita subzistenței. După ce au achiziționat îngrășămintele, pesticidele și semințele la prețuri exorbitante, pe fondul unei piețe speculative, s-au trezit acum că își vând produsele aproape pe nimic. Invazia cerealelor din Ucraina a destabilizat întreaga piață europeană, astfel că agricultorii europeni nu-și mai pot acoperi investițiile.
Prețul mediu al produselor agricole pe care fermierii le obțin la poarta fermei a scăzut cu 9% în trimestrul trei al anului 2023 față de același trimestru al anului 2022, a anunțat Eurostat. În România, însă, situația este și mai dramatică, astfel că prețurile de mizerie oferite de traderi nu acoperă nici măcar costurile de producție, punându-se, astfel în pericol, existența fermelor autohtone.
Mai mult, anunțata directivă europeană, care va introduce organismele modificate genetic în UE, fără vreo altă alternativă, îi va lăsa pe fermierii români și fără piețele arabe, care nu acceptă sub nicio formă să importe altceva decât hrană curată. Potrivit Eurostat, creșterea prețului producției agricole a atins apogeul în al treilea trimestru al anului 2022 (+30% față de același trimestru din 2021).
După ridicarea taxelor la exporturi pentru Ucraina, s-a înregistrat o încetinire accentuată a creșterilor de preț până la scăderea din trimestrul al treilea din 2023.
”Scăderea globală a prețului producției agricole în trimestrul trei al anului 2023 a reflectat contraste puternice între produsele individuale. Prețul mediu al cerealelor a scăzut cu aproximativ o treime (-32%, în care s-au înregistrat scăderi puternice pentru secară și meslin, grâu și speltă și orz, printre altele). Prețul laptelui a scăzut, de asemenea, drastic (-15%), și s-au înregistrat scăderi mai moderate pentru fructe (-5%) și păsările de curte (-3%), printre alte produse”, precizează Eurostat.
Creșteri doar la produsele pe care Ucraina nu le exportă
Statisticile arată că au existat și unele creșteri puternice de preț în trimestrul al treilea din 2023. Cea mai mare creștere a fost pentru uleiul de măsline (+73% față de același trimestru din 2022), urmat de materialele vegetale utilizate pentru împletit (+50%), cartofi (+48%,) și sfeclă de zahăr (+44%).
Pe de altă parte, dintre inputurile care nu au legătură cu investiții, cele mai puternice rate de scădere a prețurilor au fost pentru îngrășăminte și amelioratori de sol (-36%), energie și lubrifianți (-18%) și hrana animalelor (-12%). Cele mai puternice scăderi ale prețurilor au fost înregistrate în țări cu o mare specializare în cereale și/sau lapte, adică Bulgaria (-28%), Ungaria (-26%), Lituania și Letonia (ambele -24%) și Slovacia (-20%). În schimb, prețurile au crescut în 6 țări din sud: Grecia (+22%), Cipru (+11%), Portugalia (8%), Spania și Malta (ambele +5%) și Italia (+1%). Unul dintre factorii din spatele acestor creșteri principale a fost creșterea bruscă a prețului uleiului de măsline, inclusiv +103% în Spania, +101% în Grecia, +99% în Portugalia, +31% în Italia.
A scăzut productivitatea muncii în agricultură
Potrivit primelor date preliminare pentru 2023 din conturile economice pentru agricultură (EAA), indicele productivității muncii agricole în UE este estimat că a scăzut de la an la an cu 6,6%, după creșterea dintre 2019 și 2022. Această scădere. a fost susținută de o scădere cu 7,9% a valorii reale a veniturilor generate de unitățile angajate în activități de producție agricolă (venitul factorilor) și de o reducere ulterioară (-1,4%) a volumului de muncă agricolă (măsurată în unitățile de muncă anuale, reprezentând echivalente muncă cu normă întreagă). Cele mai abrupte rate de declin au fost pentru Estonia (-57,9%), Suedia (-31,7%), Irlanda (-30,3%), Lituania (-30,2%) și Bulgaria (-28,6%). ”Cu toate acestea, au existat niveluri mai ridicate în 7 țări UE; cea mai accentuată rată de creștere a fost în Belgia (+31,0%), urmată de Spania (+11,1%), Portugalia (+9,9%), Ungaria (+5,5%), Italia (+4,2%), Malta (+3,3%) și Slovenia (+0,3%). Aceste creșteri s-au datorat prețurilor mai mici la îngrășăminte și input-uri și prețurilor mai mari la produsele în care aceste țări sunt specializate, cum ar fi uleiul de măsline, cartofii sau porcinele”, mai arată Eurostat.
