Politica energetică, un dezastru. România nu reușește să scadă prețurile

Cu toate fondurile europene trâmbițate și investițiile anunțate, România nu reușește să iasă din capcana prețurilor mari la energie. Specialiștii din sistem spun că, fără construcția unor capacități noi de producție, hidroenergie, nuclear, fotovoltaic, stocare la Tarnița, nu vor reuși să punem capăt speculațiilor din piață. În plus, absența investițiilor în interconectări, a determinat exporturi de energie foarte ieftină și importuri la prețuri de două ori mai mari.

România a avut, în septembrie 2023, unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică din Uniunea Europeană, de 103,19 euro MWh. Comparativ, Suedia a avut un preț de 20.45 euro, Finlanda, 32,85 euro, Danemarca, 84,74, Franța, 88,71, Belgia, 94,35, iar Olanda, de 98,69 euro pe MWh. Prețuri mai mici decât în România au avut și Luxemburg, Austria, Bulgaria, Cehia, Grecia, Slovenia și Croația, unele dintre aceste state nefiind producătoare de energie. Prețul mediu lunar al energiei electrice pe Piața Zilei Următoare în România a cunoscut, anul acesta, o evoluție inexplicabilă. Astfel, de la un vârf în februarie de 142,51 euro pe MWh, s-a ajuns la 108,48 euro în martie, 97,44 euro în aprilie, 87,13 euro în mai, 85,13 euro în iunie, 96,84 euro în iulie, 101,65 euro în august și 103,19 euro în septembrie. Absența capacităților de producție noi puse în funcțiune și închiderea grupurilor pe cărbune vor contribui la o creștere și mai accelerată a prețurilor, așteptându-se majorări îngrijorătoare în lunile de iarnă.

”Mecanismul de stabilire a prețurilor la energie nu este unul unitar la nivelul întregii Uniuni Europene. La tranzacțiile comerciale făcute în România în primul trimestru al acestui an, observăm că, de exemplu, în luna ianuarie, deși am exportat aproape de 3 ori mai multă energie decât am importat, prețul cu care am exportat a fost de circa două ori mai mic decât cel cu care am importat energie. Iar asta pentru că importurile se fac în perioadele în care este consumul ridicat și nu acoperim din producție, în vârfurile de dimineață și seară. Bineînțeles că și prețurile se stabilesc pe interval orare”, ne-a declarat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

Creștere de 316%

Prețurile la energie au început să crească încă din septembrie 2021, înainte de izbucnirea războiului și au continuat să crească foarte puternic. Vârful a fost atins în septembrie 2022, pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei și a majorării prețurilor la gaze și la produsele petroliere, susțin specialiștii în energie. Față de luna septembrie a anului 2014, în septembrie 2022, prețul la energie a cunoscut o creștere explozivă, de 316%. Astfel, dacă în 2014 prețul la energie era de 125,43 lei MWh, în septembrie 2022, acesta a ajuns la 1.855,61 lei MWh. Majorarea a început însă din septembrie 2021, când, de la 222 lei MWh, prețul s-a triplat, fără nicio legătură cu Rusia, ci doar cu anunțul accelerării Green Deal-ul făcut de UE.

”Diferențele mari de preț dintre România și alte state din UE este cauzată odată de faptul că nu putem acoperi, în anumite perioade, vârful de consum, iar importurile, neavând interconectori suficienți, nu se pot realiza la prețuri mici. De exemplu, Germania, care nu mai este exportator net cum era înainte, la valori foarte mari, când importă, datorită faptului că are mulți interconectori de energie electrică cu vecinii care produc la prețuri accesibile, reușește să păstreze un preț bun, pentru că importurile se fac la niveluri foarte apropiate de exporturi”, ne-a precizat fostul director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara, dr.ing. Nicolae Codreanu.

Un sistem energetic stabil

În ce privește fotovoltaicele, nu vorbim doar de o absență a producției pe timpul nopții, ci și în alte perioade ale zilei, având în vedere că valoarea maximă de consum este, în general, între ora 18 și ora 20, și dimineața, între 9 și 11. ”Avem nevoie de capacități noi de producție. Și vorbim despre hidroenergie, fotovoltaice, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnița și o centrală pe gaze maximum două. Acestea sunt fundamentele de la care să se reclădească o nouă arhitectură a sistemului energetic național. În momentul în care vor apărea capacitățile noi de energie și stocarea de energie, prețurile nu mai pot fi speculate. Pentru că va exista un buffer în piață, când se poate interveni în momentele critice, când se va furniza energie electrică”, ne-a mai spus dr. ing. Nicolae Codreanu.