AcasăEconomiePierderi de peste 580 milioane de euro din cauza exporturilor ieftine de...

Pierderi de peste 580 milioane de euro din cauza exporturilor ieftine de energie electrică

Paradoxul energiei verzi: vindem pe nimic și cumpărărm foarte scump

Curtea de Conturi a avertizat că România a pierdut peste 580 de milioane de euro din exporturile pe nimic a energiei electrice și importurile la prețuri exorbitante, având în vedere că vânzarea în afara țării se produce doar când se înregistrează excedent pe toate piețele. Instituția a cerut, totodată, ca energia ieftină produsă de hidro și de regenerabile, subvenționată din banii populației, să poată fi utilizată pe piața internă. 

Începând cu anul 2019, având în vedere diminuarea producției de energie electrică, în vederea asigurării consumului intern, România a devenit importator net de energie, semnalează Curtea de Conturi. Astfel, în 2019, s-au importat 1.514 GWh, în 2020, 2.784 GWh, în 2021, 2.203 GWh, iar în 2022, 1.191 GWh, soldul balanței comerciale (energie electrică) înregistrând un deficit de 735,8 milioane euro în perioada 2019-2021.

Analiza efectuată asupra valorilor la care sunt efectuate tranzacțiile transfrontaliere a scos în evidență faptul că prețurile medii ponderate anuale la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul, pe întreg intervalul de timp analizat. Dacă pentru prima parte a intervalului de timp (2017-2020) diferențele dintre prețurile medii ponderate anuale de import și cele de export au variat între un minim de 41,21 lei/MWh (2020) și un maxim de 77,45 lei/MWh (2021), în anul 2022 aceasta diferență a ajuns la 525,3 lei/MWh. În cazul importului de energie electrică, prețul mediu ponderat a variat între un minim de 223,01 lei/MWh în anul 2020 și un maxim de 1.616,53 lei/MWh în anul 2022, iar în cazul exportului de energie electrică, acesta s-a realizat la un preț mediu ponderat minim de 181,80 lei/MWh în anul 2020 și un maxim de 1.088,23 lei/MWh, în anul 2022. ”Efectuarea tranzacțiilor de import la prețuri medii ponderate superioare celor de export a generat un sold negativ al balanței comerciale (energie electrică) de 581,6 milioane euro, în perioada 2017- 2021”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

În bătaia vântului

Existența unor prețuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import față de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operațiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul piețelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situația în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite și vânt puternic), iar a operațiunilor de import în situațiile în care la nivel național este înregistrat un consum ridicat față de producția internă, susține Curtea de Conturi. Potrivit raportului instituției, o astfel de situație scoate în evidență necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent și să o elibereze la momentul creșterii consumului, România având, la finalul anului 2022, o singură astfel de capacitate (7,4 MW).

Plătim pentru străini

Utilizarea energiei electrice din surse regenerabile în schimburile transfrontaliere, pune consumatorul român într-o poziție nefavorabilă, având în vedere calitatea pe care acesta o are în cadrul schemei de promovare a producerii E-SRE, aceea de susținător și de finanțator al schemei, atrage atenția Curtea de Conturi. În condițiile în care producția de E-SRE beneficiază de sprijin financiar prin schema de promovare instituită la nivel național, impactul aplicării acestei scheme în prețul energiei electrice la consumatorul final a ajuns la 71,5 lei/MWh, în anul 2022. Totodată, energia din surse hidro înregistrează cele mai scăzute costuri de producție, iar aceasta influențează volumul exportului de energie electrică, nefiind destinată exclusiv consumului intern, mai arată Curtea de Conturi.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.