România, cel de-al doilea mare producător de gaze naturale din UE, după Olanda, a crescut exporturile în 2022 cu aproape 30%, în condițiile în care a importat peste 25% din cantitatea necesară pentru consumul intern. Anul trecut, consumul intern în statele UE a scăzut cu 13,2%, însă în țara noastră reducerea a fost de 15,6%. Per total, în Uniunea Europeană s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: producție, importuri, exporturi și consum intern de gaze naturale.
După o creștere de 4,3% în 2021, cererea internă de gaze naturale în UE a scăzut cu 13,2% în 2022, la 13,72 milioane terajuli. Acesta este al treilea cel mai mic total înregistrat din 2008, când au început să fie colectate date cumulate lunare, după 2012 (12,93 milioane terajuli) și 2014 (13,2 milioane terajouli), arată Eurostat. Regulamentul Consiliului (UE) 2022/1369 privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, parte a planului REPowerEU de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși, a stabilit un obiectiv de reducere de 15% pentru perioada august 2022- martie 2023 comparativ cu media aceleiași perioade a celor cinci ani consecutivi anteriori, iar acest lucru a declanșat o reducere vizibilă a cererii. Astfel, potrivit Eurostat, între august 2022 și martie 2023, consumul UE de gaze naturale a scăzut cu 17,7%, comparativ cu consumul mediu de gaze pentru aceleași luni (august-martie) între 2017 și 2022. În 2022, cei mai mari consumatori de gaze naturale și-au redus cererea în mod substanțial fiind Germania, Italia și Franța. Cererea a scăzut în majoritatea țărilor UE, cu excepția Irlandei și Maltei, unde a crescut ușor cu 2,1%, respectiv 1,4%. În ceea ce privește furnizarea, importurile totale de gaze naturale din UE au scăzut, de asemenea, cu 6,6%, de la 24,67 milioane terajuli în 2021 la 23,05 milioane terajuli în 2022.
A scăzut consumul, au crescut stocurile
România se află printre singurele trei țări care au crescut producția de gaze naturale, înregistrând un plus de 2,84%. Creșterea a fost raportată în țara noastră și în ceea ce privește stocurile, care s-au majorat cu peste 32.000 de terajuli. Importurile de gaze în România au scăzut cu 20,02%, iar exporturile au crescut cu 29,78%. Cererea internă a scăzut față de 2021 cu 15,56%, un procent apropiat de cel al Germaniei. La nivelul UE, în 2022, s-au înregistrat scăderi ale producției de gaze naturale cu 7,15%, ale importurilor cu 6,58%, ale exporturilor cu 15,57% și ale cererii interne cu 13,23%. Cele mai mari creșteri ale importurilor de gaze s-au înregistrat în Belgia, cu 51,17%, în Croația, cu 30,97%, în Franța, cu 22,24% și în Grecia, cu 20,24%. Cele mai însemnate majorări ale stocurilor de gaze s-au raportat în Germania, Austria și Olanda, iar statele care au exportat cele mai mari cantități de gaze au fost Germania, Belgia și Olanda. Procentual, comparativ cu 2021, Germania și Olanda au scăzut exporturile, în schimb, Belgia, care importă masiv gaze, a avut o majorare a exportului de 102,18%.
Rusia, locul 2 la exporturile de gaze în UE
Dacă în 2021, Norvegia și Rusia au fost principalele surse de gaze naturale care intrau în UE, cu procente similare apropiate de 24%, în 2022 situația era destul de diferită, semnalează Eurostat. Norvegia a fost sursa a 24,4% din gazele naturale care au intrat în UE, Rusia fiind pe locul doi, cu 15,3% (-8,3 puncte procentuale (pp) decât în 2021), urmată de Statele Unite (9,8%, +5,5pp), Algeria (8,3%, +2,7 pp) și Qatar (6,7%, +2,2 pp). Comparativ cu 2021, importurile din Ucraina (-5,7 pp) și Nigeria (-0,3 pp) au scăzut, de asemenea, în timp ce importurile din restul primilor 10 parteneri au crescut.