ONG-ul finanțat de Germania atacă proiectele de termoficare de înaltă eficiență din România

Bankwatch, ONG-ul finanțat de Ministerul Mediului din Germania, a atacat cele patru proiecte de termoficare în cogenerare ale României, finanțate din bani europeni. Activiștii de mediu arată că astfel de centrale termice ar produce mai multe emisii și critică excluderea regenerabilelor din aceste proiecte. Pe de altă parte, RiverWatch, un alt ONG din Germania, pledează la UE pentru stoparea construcției a două hidrocentrale pe Dunăre.

ONG-urile de mediu au devenit din ce în ce mai agresive și cer stoparea tuturor proiectelor din sistemul energetic și al termoficării, care depășesc sfera eolienelor și fotovoltaicelor. Cel mai recent atac vine din partea Bankwatch, un ONG finanțat de Ministerul Mediului din Germania, care arată că planurile de termoficare ale României bazate pe combustibili fosili împiedică o tranziție energetică durabilă. ONG-ul critică măsura de înlocuire a centralelelor pe cărbune din România cu o combinație de energie termică și electrică (CHP) de înaltă eficiență pentru utilizarea în sistemele de termoficare, finanțată prin PNRR. ”Aceste sisteme de termoficare vor fi alimentate cu gaz fosil, neglijând potențialul surselor regenerabile de energie ale țării. Patru proiecte din municipiile Râmnicu Vâlcea, Arad, Constanța și Craiova au fost aprobate pentru a primi finanțare dintr-un pool de 300 de milioane de euro alocat pentru această măsură. Cea mai acută problemă a schemei este excluderea finanțării pentru sursele regenerabile de energie în aceste sisteme de termoficare. Apelul de proiecte a fost conceput în așa fel încât să susțină doar proiecte pe gaze fosile, limitând astfel posibilitatea unei tranziții la sisteme de încălzire regenerabile, abordare care trebuie adoptată urgent în următorii ani. Ca răspuns la o solicitare de informații depusă de Bankwatch, Ministerul Energiei a confirmat că proiectele vor îndeplini limita de emisii de gaze cu efect de seră și vor fi pregătite pentru hidrogen, dar nu a oferit acces la niciun document justificativ”, se arată într-un comunicat al Bankwatch.

Cresc emisiile

Centralele pe gaz planificate pentru Constanța și Arad, despre care dezvoltatorii susțin că ar putea fi trecute pe hidrogen în viitor, sunt menite să înlocuiască unitățile existente care funcționează deja pe gaze fosile, dar acestea subminează obiectivele de reducere a emisiilor ale României, susține Bankwatch. ”Datele de producție din raportul de mediu al operatorului, precum și datele din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europene dezvăluie că în 2022 centrala de termoficare din Constanța a produs 209g CO2/kwh. Cu toate acestea, noua centrală va genera emisii de CO2 de aproximativ 226 g pentru o cantitate similară de energie produsă. Aceasta înseamnă că, în loc să reducă emisiile, acestea vor fi crescute. În plus, nu este clar cum va folosi hidrogenul vreunul dintre proiectele aprobate. Deși unele documente menționează posibilitatea unui aport de hidrogen de 20%, ele nu oferă detalii despre funcționarea sau sursa de alimentare cu hidrogen. Nici unul dintre promotori nu demonstrează cum exact aceste proiecte vor înceta să mai folosească gaze fosile după 2030”, se mai precizează în comunicatul Bankwatch.

Nici hidrocentralele nu sunt bune

Proiectele a două hidrocentrale de pe Dunăre, care se vor construi în colaborare cu Bulgaria, au fost și ele aspru criticate de activiștii de mediu. Este vorba despre hidrocentrala dintre Turnu Măgurele și Nicopole și cea dintre Călărași și Silistra, care vor avea o capacitate instalată de 800 MW. Ulrich Eichelman, președintele de la RiverWatch, o organizație nonprofit care monitorizează starea apelor europene, susține că în zonă există sute de insule, care sunt extrem de valoroase, iar construirea digurilor de pe cursul inferior al Dunării ar scufunda multe dintre aceste insule. „Aceste zone au devenit probabil ultimul refugiu pentru mai multe specii de sturioni și de heringi. Pentru toate aceste specii, efectul va fi mortal și va ajunge până la Marea Neagră”, a declarat germanul Ulrich Eichelman.