Alo, domnu’ Ciolacu, Moscova e pe fir, vezi că te sună Putin! Băi să vezi tu filopteră, acum cu Ciolacu, cu Serviciile Secrete Siriene, este, domnule Marcel Ciolacu, cu ele, nu-i așa, cu Extratereștrii mei, vai, vai, vai! Să vezi și să nu crezi, Marcel Ciolacu stă binișor în sondaje, Antenele otrăvite și televiziunile-pirat, pro-rușii și anti-americanii dau ca sigură victoria lui la prezidențialele din România anului de grație, grațios și teribil, zis pe limba lui 2024.
Dar, ce surpriză nasoală, Marcel Ciolacu intră în finala electorală zbuciumată chiar cu Ovidiu Bufnilă. Cum, necum? Prin mașinațiuni marțiene și venusiene, na! Păi, poate USR îl cheamă pe Ovidiu Bufnilă să-l salveze de la pieire, cu tot cu fata asta haioasă și tristă, Lasconi pre numele ei. Cu Ovidiu Bufnilă-n frunte, USR bate toate pronosticurile și ia Guvernul, Parlamentul și toate miliardele de la PPNNTTTR, PTTR, BUCRREB, VARTOLOMERE, mă rog, toate e-rurile astea de la Uniunea Europeană. Sau, mai vedem noi. Așa că Marcel Ciolacu ia papara electrorală drept în freză, fără drept de apel pentru că trei sferturi din PSD votează, ce chestie, cu Ovidiu Bufnilă. Păi Ovidiu Bufnilă conduce PSD de ani și ani fără ca Viorel Hrebenciuc, Florian Coldea și Cătălin Drulă sau George Simion să prindă de veste. Așa că soarta lui Marcel Ciolacu e pecetluită. Ce să mai vorbim. Dar până atunci, când o să fim cu toții pe cai mari nu pe mârțoage știițifico fantastice, să vedem ce e cu teatrul european, așa, pe din dos. Teatrul European. America. Rusia. Orientul Îndepărtat. China. Gogoriţa Importului şi Exportului Românesc. Al dracului să fiu dacă nu e teribil de pasionant! Teatrul European are p grămadă de scene şi scenete şi dacă nu le înţelegi, atunci nu înţelegi nimic din nebuneala mapamondului. Franţa se ia la trântă cu Germania. America foloseşte Germania ca să bage în viteză Anglia. Austria se simte sufocată de Italia. Italia stă cu ochii pe Austria.
Rusia e o iubită a Franţei dar joacă şi cu Anglia ca să pună America în dilemă. China se sumeţeşte şi ea. Interesele Finanţelor au şi ele treaba lor. Toată lumea fierbe. Din când în când, jocul diplomaţiilor perverse se duce dreak şi atunci, boaf, o beligernaţă sau o rivoluţie. Noi, poporanii, căscăm gura la lume şi ne înjurăm vârtos unii pe alţii dar nu înţelegem mare lucru din strategiile perverse care se derulează pe pe scenă. Zilele trecute, unul dintre cei mai importanţi oameni din România mi-a confirmat bănuielile: IMPEX SRL e o gogoriţă haioasă. Balanţa dintre Importurile şi Exporturile din România e vrăjeală curată. România e un fel de elveţie în care Capitalul Speculativ câştigă imens, sume care ne-ar face să cădem pe spate. Jocul dobânzilor e haios şi halucinant. Capitalul Speculativ, pe piaţa bancară, dă pe spate balanţa IMPEX, draga de ea. Să încercăm să vedem istoria cu alţi ochi dacă vrem să înţelegem ce-i cu partidele de toate felurile, cu filierele secrete, cu lălăiala unor intelectuali marcanţi, folosiţi pe post de trompete sau cu expectaţiile unor formatori de opinie care, făcând pe marii jurnalişti, modifică adevărul istoric. Istoria Veche ne dă semne despre Istoria Nouă. Ar trebui să nu ne mai vedem rupţi de Lumea Mare! N-am fost niciodată rupţi de Lumea Mare.
Nici pe vremea Ceauşescului n-am fost rupţi. Chiar dacă eram în lagărul ţărilor socialiste, eram jucaţi la ruletă. Pe bune. Găsiţi o sumedenie de dovezi. Trebuie să înţelegem că Ipostazele Istorice, oricare ar fi ele, nu sunt rigide în procesualitatea lor intimă. Tot timpul se întâmplă câte ceva teribil, acolo, în spatele uşilor închise. Diplomaţia italiană sau ce ascunde criza italiană şi ce se întâmplă de fapt în Europa din toate timpurile! Ţineţi minte numele ăsta, Camillo Benso Conte de Cavour! Că o să vă povestesc nişte chestii ca să înţelegem ce se întâmplă de fapt în Europa. Cavour e unul dintre diplomaţii italieni care a avut în epocă o influenţă covârşitoare asupra evenimentelor din Europa. El era dispus la un moment dat ca o parte din Basarabia să fie dată Rusiei pentru ca Rusia să-şi dea acceptul pentru împlinirea unor interese ale Italiei. Despre Cavour găsiţi o grămadă de documente pe net. Adevărata Istorie trebuie cunoscută. Bun. Dacă aţi dat peste istoriile vechi, o să le înţelegeţi pe cele noi. Crima e folosită în scop politic. În spatele uşilor închise, dincolo de care noi nu avem acces, se întâmplă lucruri surprinzătoare. Cavour a fost extrem de activ în epocă, găsiţi date despre asta în Wikipipipedia sau în diverse documente. Trebuie să înţelegem jocul diplomaţiilor din toate timpurile, să înţelegem jocul de interese pe tabla europeană pentru a înţelege ce ni se întâmplă cu adevărat. Dacă începem să le legăm unele de altele vom da peste alte adevăruri legate de 1989.
Cavour a ţesut o mulţime de intrigi care ne-au afectat în fel şi chip micile noastre ţări. El a pus la cale evenimente militare, mişcări de trupe, lupte. El a făcut tot ce-i posibil în epocă pentru a diminua puterea Austriei. Aici îl descoperim pe celălalt diplomat, pe austriac, care, şi el, a luptat pe toate căile pentru ţara sa. Teatrul European actual e mult mai ciudat decât ne imaginăm. Ceea ce vedem la televizor e numai o aparenţă. Filiera austriacă şi criza italiană sau o altă perspectivă asupra evenimentelor din Europa tuturor timpurilor! Ţineţi minte numele ăsta, Alois Lexa von Aehrenthal, că o să vă zic nişte chestii şi despre asta, staţi prin preajmă. O să dezvolt blogul ăsta, acuşica. Aehrenthal a pus la cale evenimentele din 1907. Totul e legat de interesele Imperiului Austro-Ungar. Şi de interesele celorlalte puteri şi ale Rusiei. Austriecii au cumpărat jurnalişti români care au denaturat adevărul despre evenimentele din nordul României din 1907. Nimic nou sub soare. Presa e o pârghie foarte bună pentru intrigile politicii. La fel se întâmplă şi acum. Ce legătură are Aehrenthal cu Cavour şi cu evenimentele de astăzi? Oho!
Vă uitaţi ce se întâmplă în sudul Turciei? Şi asta are legătură. De fapt, întreaga istorie este procesualitate. Filiera austriacă funcţionează de ani de zile. Înainte de 1900. Şi chiar mai demult, de dincolo de 1848. Panificaţia ungurilor a luat-o peste bot, de exemplu, de la firmele austriece. Noi, vai, ce caraghioşi mai suntem. Nu înţelegem nimic. Dacă am înţelege, ne-am mai deştepta şi am fi ceva mai cu moţ. Dacă începem să le legăm unele de altele vom da peste alte adevăruri legate de 1989. Teatrul european actual e mult mai ciudat decât ne imaginăm. Ceea ce vedem la televizor sau pe rețelele de socializare e numai o aparenţă. Așa că trupele mele secrete, extratereștrii mei, sub acoperire, samurai de-a dreptul, se mișcă acum prin România ceva de speriat. Marcel Ciolacu e în ofsaid dar încă n-a aflat deși lama sabiei lucește ceva de speriat, în văzul lumii.
