Ministerul Sănătății a decis să schimbe legislația și să înlocuiască distanțele minime ale fermelor față de zonele locuite cu obligativitatea efectuării unor studii de evaluări a impactului asupra sănătății populației. Pe lângă faptul că toți crescătorii de animale vor fi obligați să plătească bani grei pentru aceste studii, dacă firmele private care efectuează evaluările decid că impactul este negativ, fermele ar putea dispărea.
În loc să ia măsuri pentru respectarea distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei, Ministerul Sănătății a luat decizia radicală de a desființa aceste distanțe și a le înlocui cu evaluări a impactului asupra sănătății populației.
Reprezentanții fermierilor au rămas șocați când au văzut actul normativ în Monitorul Oficial, spunând că una au vorbit la Ministerul Sănătății și alta a apărut. Dacă până acum fermele și complexurile industriale de porci și păsări erau obligate să respecte distanțe între 50 m și 1.500 m față de zonele protejate, acum acestea vor fi obligate să efectueze evaluarea impactului asupra sănătății populației în conformitate cu Metodologia de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice și private asupra sănătății populației, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.524/2019. Printre obiectivele și activitățile care vor fi obligate să efectueze aceste studii se numără fermele și crescătoriile de cabaline, taurine, păsări, ovine, caprine, porci, iepuri, struți și melci, complexele industriale de porci și păsări, adăposturile pentru animale, inclusive cele comunitare, abatoarele, târgurile de animale vii și bazele de achiziție a animalelor, spitalele veterinare, centrele de sacrificare, precum și depozitele pentru colectarea și păstrarea produselor de origine animală.
Studii pentru toate activitățile
Pentru exploatațiile agrozootehnice, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuințele vecine și sursele de apă și exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă și să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea populației din proximitate, se arată în actul normativ. Pentru celelalte activități care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, specialiștii direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București vor evalua dacă funcționarea acestora implică riscuri asupra sănătății publice fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcționare și, în caz afirmativ, vor solicita operatorului economic efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătății. Studiul de evaluare a impactului asupra sănătății (EIS) va trebui să identifice și să evalueze potențialii factori de risc pentru sănătatea populației din mediu și factori de disconfort pentru populație. Metodologia EIS prevede raportarea situației existente, posibilul risc asupra sănătății populației, evaluarea de risc asupra sănătății, identificarea pericolelor, evaluarea expunerii, evaluarea relației doză-răspuns, caracterizarea riscului, recomandări și măsuri obligatorii pentru minimizarea impactului negativ și maximizarea celui pozitiv, precum și concluzii și condiții obligatorii.
Bani pentru firme
Evaluarea impactului asupra sănătății (EIS) se va face doar de către persoane juridice autorizate de Institutul Național de Sănătate Publică, prin DSP-urile din subordine. În Evidența elaboratorilor de studii de evaluare a impactului asupra sănătății (EESEIS) de la INSP se regăsesc doar 9 persoane juridice și fizice, care, teoretic, ar trebui să evalueze toate activitățile din România. Ce se întâmplă după evaluare nu este foarte clar. DSP-urile județene vor analiza calitatea studiilor EIS și vor decide acceptarea sau refacerea acestora. Este însă foarte posibil ca măsurile care se vor lua împotriva fermierilor să meargă până la închiderea activității acestora.