Închidem cărbunele și nu punem nimic în loc. Termocentralele pe gaze nu există nici pe hârtie

Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei, atrage atenția asupra inadvertențelor dintre declarațiile conducerii Complexului Energetic Oltenia și datele oficiale transmise, din care reiese faptul că întârzierea la finalizarea centralelor pe gaze este de cel puțin doi ani. Din 2025, România a fost obligată de Comisia Europeană să închidă termocentralele pe cărbune, însă, în absența termocentralelor pe gaze, sistemul energetic național se va prăbuși.

Președintele directoratului Complexului Energetic Oltenia, Dan Iulius Plaveti, adus la conducere de fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a minimalizat public gravitatea întârzierilor în construcția noilor centrale pe gaze, care ar trebui să înlocuiască energia produsă din cărbune. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan, avertizează că nu este vorba de o întârziere de doar câteva luni, ci de minimum doi ani, conform datelor oficiale transmise de Directoratul CE Oltenia.

”În raportul de analiză (privind corelarea Planului de Restructurare al CE Oltenia cu PNRR C6 Energie) pe care, personal, l-am elaborate, la solicitarea fostului ministru, în luna aprilie 2023, pe baza datelor furnizate și de CE Oltenia, a rezultat faptul că termenele asumate inițial (iunie 2026) de punere în funcțiune a noilor capacități energetice au fost modificate și există deja o întârziere majoră de cel puțin 1 an și jumătate, după cum urmează: noul termen pentru cei 475 MW pe gaz la Turceni – decembrie 2027; noul termen pentru cei 850 MW pe gaz la Ișalnița – fără dată certă avansată de CE Oltenia. Am semnalat fostului ministru Virgil Popescu, la momentul depunerii acestui raport, respectiv luna mai 2023, că este necesară revizuirea și renegocierea Planului de Restructurare și PNRR C6 Energie, având la bază întârzierea implementării proiectelor noi de la CE Oltenia, proiecte strategice și cu impact major în siguranța Sistemului Energetic Național ”, a afirmat Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Blocaj la Comisia Europeană

Afirmația președintelui Directoratului CE Oltenia, cu întârzierea de câteva luni, s-ar putea regăsi și în raportul către Comisia Europeană, fapt care ar zădărnici orice șansă de renegociere a termenelor de închidere a cărbunelui, consideră secretarul de stat Constantin Ștefan. ” Sunt cele mai importante grupuri energetice care ar trebui să înlocuiască grupurile energetice pe cărbune, pentru că nu putem să luăm în considerare parcul fotovoltaic care ar urma să se construiască la Complexul Energetic Oltenia, deși și acela este întârziat cu un an. Cred cu tărie că grupurile energetice pe cărbune trebuie să fie folosite în continuare, luând exemplul Germaniei, Bulgariei și altor state europene, care au apelat la aceste capacități pentru ieșirea din criză și relansarea economiei. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că declararea nereală a termenelor de punere în funcțiune va avea implicații majore atât asupra asigurării securității Sistemului Energetic Național, cât și asupra pierderii locurilor de muncă din CE Oltenia, cauzate de închiderea grupurilor energetice pe cărbune fără a pune altceva în loc, practic fară o alternativă care să își dovedească viabilitatea atât din punct de vedere economico- financiar, cât și tehnologic”, a precizat Constantin Ștefan.

În 2025 ies din sistem 1.500 MW

În adecvanța sistemului energetic, Transelectrica a specificat clar că, având în vedere incertitudinea investițiilor, trebuie ca, până în 2030, să fie menținuți în exploatare comercială minimum 1.500 de MW la Complexul Energetic Oltenia, ne spune secretarul de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan. ”Acum, la CE Oltenia, mai sunt în exploatare comercială 5 grupuri energetice de câte 330 MW, dar contracte sunt doar pentru 700 de MW. Iar din 2025 vom mai rămâne doar cu două grupuri energetice pe cărbune, care vor fi trecute în rezervă, dar până atunci trebuie să se pună în ordine cu legislația respectivă, că nu se știe cum vor funcționa ele în rezervă, cine va plăti oamenii. Să luăm exemplul termocentralei de la Iernut. Anul trecut în februarie se spunea clar că în decembrie 2022 se va pune în funcțiune. În iunie 2022, s-a avansat un alt termen de finalizare, sfârșitul lui decembrie 2023, iar acum, un alt termen, decembrie 2024. Sunt trei termene în mai puțin de un an și jumătate”, ne-a declarat Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.