AcasăEconomieImportul de energie duduie. Cărbunele, reactivat în regim de urgență

Importul de energie duduie. Cărbunele, reactivat în regim de urgență

Fără cărbune, Sistemul Energetic Național intră în colaps

După o scădere a producției termocentralelor între 500 MWh și 700 MWh, cărbunele a fost reactivat la aproape 1.000 MWh, în condițiile în care producția din fotovoltaice și eoliene a atins cote minime. România importă din nou cantități importante de energie, după o perioadă de declin accentuat al consumului, cu aproape 2.000 MWh, care a reușit să substituie lipsa cantităților de energie din sistem.

De câteva zile, termocentralele pe cărbune au început să producă la capacități maxime, de aproape 1.000 MWh, având în vedere că multe dintre ele s-au închis definitiv. Reactivarea termocentralelor pe cărbune s-a produs pe fondul unei creșteri accentuate a importurilor de energie și al instabilității și producției scăzute la eoliană și fotovoltaice.

Dacă fotovoltaicul mai ajunge, pe timpul zilei, la o producție de circa 700 de MWh, eolianul s-a dus, în ultima perioadă, la producții spre zero, previzibil, de altfel, în lunile de vară. Greul îl duce energia hidro, care acoperă aproape 50% din producție, cu circa 3.000 MWh. Interesant este că, potrivit site-ului Transelectrica, producția record a Hidroelectrica se realizează acum în condițiile în care la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier 1,  unitățile TH1, TH 4 și TH 5 sunt închise pentru lucrări. Ieri, pe intervale orare, România a reușit să mai exporte energie doar la 5 dimineața, în rest, fiind importator net cu o medie de peste 800 de MWh. Producția de energie pe gaze s-a prăbușit, efectiv, în 2023, după ce Guvernul a limitat prețul de decontare de către stat la 1.300 de lei MW. Până atunci, producția de energie pe gaze ajunsese, la un moment dat, la 1.700 de MWh, având în vedere profitabilitatea afacerii cu statul. De la începutul acestui an, producția de energie pe gaze a scăzut la 300 de MWh. Cel mai mare producător de energie în termocentrale pe gaze este OMV, cu o capacitate de 860 MW. Marea problemă a României continuă să fie lipsa capacităților noi de producție, investițiile anunțate cu mare tam-tam de Guvern întârziind să apară. Direcția dată de UE vizează doar energia eoliană și fotovoltaică, fără ca acestea să poată contribui la echilibrarea sistemului energetic.

Am exportat când s-a prăbușit consumul

Luna iunie a fost cea mai dezastruoasă din punct de vedere economic, având în vedere că s-a înregistrat o prăbușire abruptă a consumului, care a ajuns la niveluri mai scăzute decât în anul restricțiilor pandemice, când aproape toate activitățile se sistaseră. Balanța brută de energie electrică produsă luna trecută în Sistemul Energetic Național, potrivit datelor prezentate de dr.ing Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara, arată că hidroenergia a asigurat 52% din producție, cu 2.300 GWh, nuclearul -16,4 %, cu 725 GWh, cărbunele – 13,5 %, cu 595 GWh, eolianul – 7,8%, cu  343 GWh, hidrocarburile – 6,1%, cu 268 GWh, iar fotovoltaicul, doar 3,7%, cu 24 GWh. Producția de energie în iunie 2023 a fost de 4.418 GWh, iar consumul, de 4.069 GWh, astfel că România a reușit să exporte 349 GWh. ”Față de iunie 2022, producția a fost mai mare cu 3,56 % (4.418 GWh vs 4.266 GWh), iar consumul a fost mai mic cu 7,8 % (4.069 GWh vs 4.414 GWh). Consumul în iunie 2023 a fost la unul dintre cele mai scăzute niveluri, fiind chiar mai mic cu 5,2% față de anul pandemic 2020”, a precizat dr. ing. Nicolae Codreanu.

De la evoluție, la involuție

Față de luna iunie a anului 2022, luna trecută producția din hidroenergie a înregistrat o creștere spectaculoasă cu 67,9%, iar nuclearul, pe fondul finalizării reviziilor, o creștere cu 37,1%. În rest, hidrocarburile, în mare parte termocentralele pe gaze, au avut o scădere a producției cu 67,7%, cărbunele, o scădere cu 37,5%, eolianul, o reducere cu 8,9%, iar fotovoltaicul, o reducere cu 2%, care contrastează cu zecile de mii de prosumatori racordați la rețea. În ce privește decarbonizarea, un jalon pe care Comisia Europeană susține că nu l-am îndeplinit, România produce 80,5% din energie din surse net zero, adică fără emisii, și doar 19,5% din combustibili fosili.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.