În pofida scandalului generat de proiectul Ministerului Energiei privind finalizarea celor nouă hidrocentrale și a opoziției ONG-urilor europene, România a decis că nu există alternativă. Astfel, finalizarea proiectelor Hidroelectrica, precum și construcția altor hidrocentrale au fost prinse în Programul Național de Control al Poluării Atmosferice, cerut de Comisia Europeană.
În cele din urmă, Guvernul a ajuns la concluzia pe care am semnalat-o în repetate rânduri, aceea că nu se va putea acoperi golul lăsat de închiderea termocentralelor pe cărbune doar cu regenerabile. În Programul Național de Control al Poluării Atmosferice, document cerut de Comisia Europeană și elaborat de Ministerul Mediului, au fost trecute chiar mai multe investiții în hidroenergie decât erau programate.
Astfel, Strategia Energetică a României pentru perioada 2019 – 2030, cu perspectiva anului 2050, care actualizează strategia anterioară ținând cont de necesitățile și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizare a scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic național, prevede acum realizarea mai multor investiții strategice de interes național. Ca noutate, a fost introdusă realizarea unui grup energetic nou pe bază de lignit, de 600 MW, cu parametri supracritici, care să intre în producție după anul 2020, care va fi prevăzut începând cu anul 2035 cu tehnologia de captare, transport și stocare geologică a CO2 (CSC). Totodată, în Strategie au mai fost incluse realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești, cu puterea de 1000 MW, care să poată interveni pentru echilibrarea sistemului electroenergetic pe durate cuprinse între 4-6 ore, precum și realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole de circa 2.200 GWh/an, prin amenajarea fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porțile de Fier I și II, până imediat în aval de confluența cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria și Serbia.
Încă 1.000 MW de la Hidroelectrica
Pentru asigurarea manevrabilității SEN, este oportună realizarea unor centrale hidroelectrice cu acumulare și pompaj de 1.000 MW prevăzute în programul de investiții al SC Hidroelectrica SA pentru perioada 2020-2030, se precizează în Programul Național de Control al Poluării Atmosferice. Este vorba despre finalizarea celor nouă hidrocentrale, pentru care Ministerul Energiei a emis un proiect de act normativ care simplifică procedurile de avizare, dat fiind timpul scurt de accesare a fondurilor europene din planul de măsuri REPower EU.
Tot la capitolul investiții de interes național este trecută și implementarea Planului de Decarbonare a CE Oltenia, care presupune dezvoltarea noilor capacități de energie solară și microhidroenergie, care vor contribui la atingerea țintei SRE-E și vor asigura diversificarea surselor de energie. Programul de control al poluării amintește și de Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, care prevede dezvoltarea capacităților în regim de cogenerare de înaltă eficiență și integrarea în producția de energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire. Acesta urmărește implementarea unităților de cogenerare sau reabilitarea celor existente, realizarea acestor investiții reprezentând o prioritate pentru o serie de comunități locale din România.
Mai puține eoliene, mai multe fotovoltaice
Programul național de control a poluării cuprinde un total de capacități de producție energie din eoliene de 5.255 MW și de 5.054 MW din energie din fotovoltaice. Acest lucru înseamnă că eolienele vor crește cu doar 2.000 de MW, în timp ce fotovoltaicele, cu aproape 4.000 de MW. Mai mult, pentru orizontul 2027-2030, pentru păstrarea capacității existente în prezent, vor fi necesare măsuri de reabilitare a circa 3000 MW în eolian și 1.250 MW în fotovoltaic.