Comunicarea oficială a Guvernului despre scopul și concluziile descinderii delegației FMI la București este în totală contradicție cu realitatea. În opinia Executivului, FMI a venit să laude realizările senzaționale ale puterii politice, când, de fapt, organizația a avertizat că România este în colaps și că populația trebuie să plătească acest preț.
Măsurile luate de Guvernul României anul trecut au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, la reducerea deficitului bugetar și ale inflației peste estimările anterioare, se arată într-un comunicat făcut de Palatul Victoria referitor la concluziile delegației FMI. ”Investițiile masive din fonduri naționale și europene, măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF și reformarea aparatului bugetar sunt soluții importante susținute de Guvernul României pentru menținerea stabilității macroeconomice și reducerea deficitului bugetar”, a raportat Marcel Ciolacu delegației Fondului Monetar Internațional.
Acesta a mai arătat că măsurile de reformă bugetară și instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscale decise la finalul lui 2023 și implementate de la începutul acestui an își vor face simțite efectele în următoarele luni. Astfel că, printr-o colectare mai bună în România, se va continua reducerea deficitului.
”Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare și am dori să rediscutăm proiecțiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024”, a mai spus Marcel Ciolacu. În fapt, nu e-factura și ordonanța austerității a adus mai mulți bani la buget, ci controalele direcționate către marile companii făcute anul trecut. În urma acestora, a fost atrasă la buget o sumă suplimentară de 10,62 miliarde de lei, un record absolut, comparativ cu 2022, de exemplu, când suma abia a atins 3 miliarde de lei. Mai mult, tot în 2023, au fost reduse pierderile fiscale din acte cu 4,8 miliarde de lei. Probabil acțiunile vor continua și în acest an, situația bugetară fiind una disperată.
Deficit de peste 6%
Potrivit delegației FMI, deși pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și va crea venituri suplimentare, deficitul bugetar al României pentru următorii ani se va situa la peste 6% din PIB, din cauza noii legi a pensiilor.
”Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale. Deficitele fiscale – proiectate la 6 la sută sau mai mult – vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, pentru a asigura finanțare accesibilă pe piață și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din țările similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale”, se arată într-un comunicat al Fondului Monetar Internațional.
Taxe, taxe și mai multe taxe
Dat fiind colapsul în care se află România, FMI a cerut Guvernului o reformă impozitului pe venit, prin eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, creșterea progresivă a taxelor. Totodată, FMI a solicitat creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard, precum și introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili. Pe lângă aceste măsuri, FMI a somat Guvernul de la București să crească impozitele pe proprietate și să dezvolte un mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor. ”În proiectarea și implementarea modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este esențială. Discuțiile și comunicarea timpurie a planurilor de reforme fiscale ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional”, a transmis FMI.