AcasăEconomieFotovoltaicele își continuă declinul producției. Rezultate catastrofale în 2023

Fotovoltaicele își continuă declinul producției. Rezultate catastrofale în 2023

Sistemul energetic național, la mâna fotovoltaicelor

Energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în primele nouă luni ale acestui an a fost de 1.392,8 milioane kWh, în scădere cu 114,5 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea se anunță și mai accelerată pe ultimele trei luni ale anului, în condițiile în care autoritățile pun accent doar pe fotovoltaice. Pentru sistemul energetic național a început numărătoarea inversă, în condițiile în care cărbunele va ieși definitiv din producție, iar în locul acestuia nu apare nimic.

Per total, în primele 9 luni ale anului 2023, resursele de energie electrică au fost de 48.834.3 milioane kWh, în creștere cu 749,2 milioane kWh faţă de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat INS. Veștile nu sunt tocmai bune, la o analiză aprofundată. Și asta pentru că producţia din termocentralele clasice, inclusiv cele pe gaze, a fost de 12.676,7 milioane kWh, în scădere cu 3.224,9 milioane kWh (-20,3%).

Totodată, energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.392,8 milioane kWh, în scădere cu 114,5 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022. Creșteri au avut loc în sectorul hidroenergetic, unde producția a fost de 14.996,4 milioane kWh, mai mult față de anul trecut cu 4.251,1 milioane kWh (+39,6%), ceea ce, din nou, pare ciudat, în condițiile în care seceta a fost la un nivel foarte ridicat. O majorare a producției s-a raportat și la centralele nuclearo-electrice, care au produs 8.287,6 milioane kWh, în creștere cu 222,9 milioane kWh (+2,8%). Ceva mai mult au produs și eolienele, 5.568,0 milioane kWh, în creștere cu 138,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În ce privește instalarea unor noi parcuri eoliene, capacitatea zonelor din sudul țării a fost deja atinsă, singurele proiecte anunțate într-un viitor îndepărtat fiind cele din Marea Neagră.

Nu mai importăm, dar nici nu mai consumăm

Importul resurselor de energie a scăzut, per total, cu 5,1% față de primele 9 luni ale anului 2022. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la cărbune, unde s-a importat cu 51% mai puțin, și la țiței, unde reducerea a fost de 11,8%. În schimb, s-a raportat o creștere foarte mare a importurilor de produse petroliere, care s-a majorat față de anul trecut cu 28,1%.

”Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.IX.2023, au totalizat 24.721,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 466,3 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia internă a însumat 13.534,2 mii tep, în creștere cu 134,4 mii tep (+1,0%) faţă de perioada 1.I-30.IX.2022, iar importul a fost de 11.187,6 mii tep, în scădere cu 600,7 mii tep (-5,1%)”, arată INS. În ce privește consumul final de energie electrică în această perioadă, acesta a fost de 36.529,3 milioane kWh, cu 6,7% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 5,2%, iluminatul public a înregistrat o scădere cu 22,7%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 10,9%. Scăderea consumului în economie, constantă în ultimii trei ani, reprezintă o imagine dezastruoasă a industriei din țara noastră, care a ajuns să nu mai producă aproape nimic. Consumul populației, din ce în ce mai mic, indică și el o scădere a nivelului de trai al românilor. De altfel, autoritățile se lăudau cu faptul că 5 milioane de români au plătit facturi la energie de 35 de lei pe lună, ceea ce înseamnă consumul unui bec și al unui frigider.

Industria își închide porțile

Tot de la INS aflăm că în septembrie 2023, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) s-a redus cu 5,1%, din cauza scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,7%) și industria prelucrătoare (-4,8%). Singura creștere a fost înregistrată în industria extractivă, de plus 5,4%. Industria prelucrătoare și sectorul energetic au înregistrat cele mai scăzute niveluri din 2018 până în prezent. Cu toate acestea, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul Intern Brut, în trimestrul III 2023, a înregistrat o creştere cu 0,2%. Totodată, în perioada 1.I-30.IX 2023, față de aceeași perioadă din anul 2022, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 1,1%.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.